Cluj-Napoca a depăşit Bucureştiul în ceea ce priveşte ponderea clădirilor de birouri cu certificări verzi în totalul stocului disponibil. În ceea ce priveşte acelaşi criteriu aplicat proiectelor comerciale, acolo şi Cluj-Napoca şi Timişoara sunt peste Bucureşti, după cum arată datele raportului de piaţă realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers.

Vânzările pentru mobilierul de exterior, pentru zona de terasă şi grădină, au crescut foarte mult în pandemie iar trendul se menţine, clienţii privind acum grădina ca pe o extensie a livingului. Cerere în creştere este şi din partea companiilor, care amenajează spaţii de recreere în aer liber pentru clienţi şi angajaţi.

Speedwell, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală, continuă planurile de extindere la nivel naţional şi în 2023 au anunţat o serie de noi proiecte, pariind pe dezvoltarea marilor centre regionale.

Dincolo de companii multi­naţionale care caută birouri moderne, One Cotroceni Park a atras în 2023 pe lista de chiriaşi British Council, dar şi elevi ai şcolii gimnaziale IG Duca din sectorul 5 al Capitalei.

Globalworth a semnat în primăvară un contract pentru 10.000 mp în Globalworth Square şi se apropie de capacitatea maximă la nivelul portofoliului din Capitală.

Grupul Iulius vrea să demareze în 2024 construcţia celei de-a opta clădiri de birouri din cadrul proiectului Palas Iaşi, amplasat în spatele Palatului Culturii. Noua clădire va avea 14 niveluri şi o suprafaţă de 18.000 mp şi va necesita o investiţie de 40 mil. euro.

Proprietarii de clădiri din România sunt mult mai atenţi la standardele ESG şi, totodată, au aşteptări mai mari când vine vorba de sustenabilitate faţă de omologii lor din alte ţări. Un sondaj realizat de CBRE, companie de consultanţă imobiliară, în rândul a peste 500 de profesionişti din domeniul imobiliar comercial din întreaga lume arată că principalii factori care determină companiile să se îndrepte către ESG sunt reglementările, precum Acordul de la Paris şi obiectivele ONU de dezvoltare durabilă, costurile de operare în creştere şi controlul tot mai mare din partea proprietarilor.

Aproximativ 160.000 metri pătraţi de spaţii de birouri moderne au fost închiriate în Bucureşti în primele şase luni ale anului, comparativ cu circa 130.000 de metri pătraţi în aceeaşi perioadă din 2022. Totuşi cererea nouă s-a ridicat la doar 45.000 metri pătraţi, în scădere cu 40% faţă de 2022.

Prima jumătate de an a adus pe pia­ţa din Bucureşti circa 70.000 mp de noi spaţii de biro­uri, ju­mă­tate din această su­pra­faţă venind din partea celei de-a doua faze a proiectului One Cotroceni Park, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. Odată cu noile livrări volumul total din Capitală s-a apropiat de 3,5 milioane de metri pătraţi de spaţii moderne. Mai departe, anul viitor aproape nu există pentru jucători, pentru ca în 2025 consultanţii să se aştepte la circa 109.000 mp de birouri noi.

Randamentul investiţional al birourilor a crescut în Capitală la 7%, însă numărul tranzacţiilor a scăzut puternic în 2023, potrivit consultanţilor imobiliari. Chiar şi aşa, sectorul office a fost al doilea cel mai tranzacţionat după cel industrial.

Corporatiştii nu rămân „captivi“ doar în munca de acasă, dar nici nu sunt nevoiţi să străbată oraşul de la un capăt la altul pentru a ajunge la serviciu, în cazul în care apelează la birouri de coworking.

Conceptul The One, deţinut de un grup de patru investitori, printre care şi Ionuţ Dumitrescu, fondatorul Element Industrial şi acţionar în cadrul One United, se doreşte va fi un concept diferit de coworking, un loc de unde se poate lucra sau petrece timpul liber.