Brand local vs. brand internaţional. Cât cântăreşte eticheta „made in Romania“ pentru consumator?

♦ În urmă cu 20-30 de ani, românii căutau mărci internaţionale cu renume. În ultimul deceniu, dar mai ales în ultimii cinci ani, „produs in Romania“ a căpătat valenţe pozitive.

„Românii au început în ultimii ani să caute mărci locale“, spunea recent Dan Lupu, directorul general şi confondatorul producătorului şi retailerului de modă Mizar, un brand autohton fondat acum mai bine de 25 de ani. Antreprenorul preciza că 2022 a fost cel mai bun an din istoria companiei, cifra de afaceri crescând cu 30% faţă de 2021. Avansul businessului a venit atât din diversificarea gamei de produse, cât şi din reorientarea consumatorilor români către branduri autohtone.

În urmă cu 20-30 de ani, românii căutau mărci internaţionale cu renume. În ultimul deceniu, dar mai ales în ultimii cinci ani, „produs in Romania“ a căpătat valenţe pozitive. „România are anumite segmente unde eticheta „made in Ro“ cântăreşte greu. Zona de alimente şi segmentul de ceramică sunt două dintre ele“, spune Laurenţiu Ilie, fondator al retailerului de echipamente de gătit Kitchen Shop.

De altfel, în industria alimentară şi de băuturi s-a văzut cel mai pregnant această schimbare a comportamentului de consum. Doar că ea a survenit treptat, în timp, odată ce mărcile locale s-au maturizat, iar companiile româneşti au investit în produs şi în branding şi i-au convins pe clienţi că au bunuri comparabile cu cele ce poartă mărci internaţionale. Astfel, astăzi, pe aproape toate segmentele pieţei de bunuri alimentare există câteva nume româneşti în topul celor mai vândute mărci.

„Un trend pe care îl anticipăm este ideea de «Locality», care presupune localizare, ce aduce cu sine scurtarea lanţurilor de aprovizionare şi asigură prospeţimea. Un alt trend este preferinţa consumatorilor pentru produse româneşti“, spune Daniel Gross, CEO al lanţului de magazine Penny, care a ajuns la finalul anului trecut la

336 de unităţi de tip discount în România. Aceste tendinţe nu sunt însă o noutate, ci reprezintă o continuare a unor schimbări de consum care au loc deja de câţiva ani, fapt confirmat şi de executivii din retail.

Deşi a apărut iniţial în industria alimentară, trendul orientării către mărci autohtone a ajuns şi-n alte sectoare. Spre exemplu, pentru retailerul de cosmetice Douglas, astăzi, 5% din totalul produselor din portofoliu sunt româneşti. În urmă cu trei ani, ponderea era zero.

„În 2020, în plin lockdown, am decis să listăm primele branduri româneşti de cosmetice în magazinul nostru online. A început ca o dorinţă de a susţine comunitatea locală în vremuri dificile, dar apoi a devenit o misiune de a promova mărcile locale. Astăzi, avem 1.300 de produse de la peste 30 de branduri şi căutăm în continuare să ne extindem“, spune Lavinia Ivas, country manager al Douglas.

Cupio, Dr. Elena Martin, Ivatherm, Synergy Therm, Nuca Organic şi Ibrow se numără printre mărcile autohtone cele mai căutate de consumatori.

Executivul român adaugă că există unii clienţi care au apetit pentru mărci locale. „Există o nişă de clienţi care se uită către brandurile româneşti. Este însă şi rolul nostru să le prezentăm consumatorilor asemenea nume, pentru ca astfel ele să intre în vizorul cât mai multor oameni.“

Indiferent că cererea vine dispre consumatori spre retaileri sau că propunerea e iniţiată în sens invers, comercianţii propunându-le clienţilor mărci autohtone, un lucru este cert, produsele româneşti câştigă teren. Iar odată pusă în balanţă, alături de un nume internaţional, eticheta „made in Ro“ cântăreşte mai greu. Şi nu e doar un fenomen trecător acest naţionalism sau patriotism. Oamenii au realizat că atunci când cumpără un produs local, banii se întorc înapoi în economie şi, indirect, în buzunarul lor.