• Leu / EUR4.9410
  • Leu / GBP5.6488
  • Leu / USD5.0408
Supliment ZF Branduri românești

Câte dintre cele mai mari 300 de companii din România au în portofoliu cel puţin un brand românesc „de consum“?

28 feb 2022 Autor: Cristina Roşca

Una din cinci companii din topul celor mai mari entităţi după cifra de afaceri din 2020 deţine mărci autohtone cu care românii interacţionează direct.

Doar 60 dintre firmele analizate de ZF au în portofoliu o marcă autohtonă de consum, mai exact un nume de care românii să se lovească în viaţa de zi cu zi, fie că e vorba de un brand de benzinării, de lactate, de medicamente, de farmacii sau de materiale de construcţii. Asta înseamnă că restul de 80% dintre cele 300 de companii din top au alte tipuri de operaţiuni – fie de distribuţie, fie industrie – sau au doar branduri străine în portofoliu.

Analiza a fost făcută fără a se ţine cont de provenienţa acţiona­riatului, astfel că printre companii se găsesc şi afaceri antreprenoriale româneşti precum Dedeman, Transavia şi Bilka Steel, dar şi companii multinaţionale care au păstrat numele româneşti preluate în portofoliu. Deşi mai puţine, nu lipsesc nici companiile de stat care oferă produse ori servicii de interes pentru consumatorul final, precum RATB, CFR şi Poşta Română.

Împreună, cele circa 60 de firme care au mărci româneşti de consum în portofoliu adună afaceri de aproape 140 de miliarde de lei în 2020 (ultimul an pentru care există date publice) şi peste 190.000 de salariaţi. Pragul de intrare în clasamentul celor mai mari 300 de companii din economie a fost de peste jumătate de miliard de lei în 2020, în timp ce numărul de salariaţi variază puternic de la câteva sute la peste 10.000.

Există o varietate mare în ceea ce priveşte domeniul de activitate al acestor companii însă, aşa cum era şi normal, între ele îşi fac loc multe tipuri de retaileri – de la comerţ alimentar la electro-IT şi de la retail de bricolaj la farmacii ori benzinării. Pe de altă parte, sunt multe branduri de bunuri de larg consum, acesta fiind un domeniu unde mărcile româneşti au poziţii puternice. La polul opus, sunt puţine nume de medicamente sau suplimente alimentare autohtone (Faringosept de la Terapia Cluj şi Aslavital de Zentiva), iar motivul este acela că firmele mari care îşi fac loc în top 300 după cifra de afaceri sunt de regulă străine şi au doar mărci internaţionale în portofoliu. În alte sectoare, precum materiale de construcţii, brandul contează mai puţin, dar totuşi sunt o serie de nume româneşti importante precum Bilka şi Adeplast.

În top 300 de companii după cifra de afaceri sunt şi multe firme care au branduri de consum, doar că străine. Este vorba de majoritatea retailerilor alimentari care au venit local cu propriile mărci.

Excepţie fac Profi şi Mega Image, care sunt nume româneşti, deşi acţionarul e străin. La fel se întâmplă şi în bricolaj sau în retailul de carburant. În zona de bunuri de larg consum, doar câteva firme nu au chiar niciun brand local în ogradă, este vorba de P&G şi de Henkel, care au mizat doar pe nume internaţionale. De regulă, în do­meniu, mulţi jucători au achiziţionat companii locale şi au păstrat mărcile româneşti.

Au fost incluse în top doar companiile care au branduri de consum cu care românii pot intra în contact direct.

Astfel, deşi sunt nume mari, nu au fost incluse Romgaz şi Hidroelectrica în zona de energie, Bog’Art şi Construcţii Erbaşu în construcţii ori distri­buitorii farma. Deşi au branduri de consum în portofoliu, în clasamentul după cifra de afaceri nu îşi fac loc băncile, acesta fiind motivul pentru care nume precum Banca Transilva­nia, BCR, CEC şi BRD lipsesc.