Micii antreprenori pariază cu precădere pe câteva domenii-cheie pentru afacerile lor. Care sunt acestea?

♦ Ce par să aibă în comun aceste nişe este bogăţia de oferte, pentru că fiecare actor se poziţionează în piaţă cu un anumit stil şi o anumită abordare, astfel că este imposibil să nu existe o categorie de public direct vizată şi interesată, chiar dacă în sector mai există şi alte businessuri similare.

Ultimii ani au fost pepinieră pentru mai multe idei de afaceri ca niciodată. Impulsionaţi de un puternic spirit antrepre­norial, dar şi de un val prielnic de susţinere a businessurilor locale, micii întreprinzători au identificat fiecare câte o nişă bună de exploatat şi au mers într-acolo cu ideile lor.

Parcă de la o săptămână la alta apar astfel noi branduri, preferate fiind câteva segmente de piaţă care se aglomerează din ce în ce mai tare. Pot fi amintite aici atelierele de creaţii vestimentare, brandurile de accesorii şi bijuterii, cafenelele de specialitate, studiourile de design interior şi laboratoarele de dulciuri artizanale.

Ce par să aibă în comun aceste nişe este bogăţia de oferte, pentru că fiecare se poziţionează în piaţă cu un anumit stil şi o anumită abordare, astfel că este imposibil să nu existe o categorie de public direct vizată şi interesată, chiar dacă în sector mai există şi alte businessuri similare.

„Mauverien s-a lansat online în rândul micilor branduri româneşti în mai 2020, într-o perioadă profund afectată de pandemie. Cu toate acestea, am beneficiat în mare parte de sprijinul iubitorilor de branduri locale şi am reuşit să continui să dezvolt cu paşi mărunţi micul brand românesc Mauverien, care prezintă piese vestimentare şi accesorii din 100% bumbac organic şi 100% mătase naturală cu printuri grafice, imprimate digital cu cerneală eco pe bază de apă“, spune Claudia Marian, fondatoarea unui atelier stabilit în Tulcea şi deschis cu o finanţare nerambursabilă în valoare de 38.000 de euro din Fondul Social European prin Programul Opera­ţional Capital Uman 2014-2020, Start-up Sud-Est.

Mauverien înseamnă colecţii de eşarfe din mătase naturală, tricouri unisex din bumbac organic, bluze şi hanorace unisex din mix de bumbac organic şi poliester reciclat, precum şi sacoşe textile din bumbac netratat. Toate produsele înfăţişează printuri grafice realizate de Claudia Marian prin diverse tehnici, precum pictură cu gouache (un tip de pigment), grafică cu linere sau desen digital. Printurile realizate pe hârtie sunt digitalizate, pentru ca mai apoi să fie imprimate direct în ţesătură cu ajutorul echipamentului de specia­litate, iar acesta este elementul care face diferenţa dintre Mauverien şi alte branduri de haine.

Accesoriile şi bijuteriile sunt încă o nişă aparte care nu mai conteneşte să se extindă. Cristina Gelegram nu mai rezona deloc cu jobul ei de zi cu zi atunci când a decis că vrea să facă o schimbare şi a fondat Kris Design Art, un astfel de business cu accesorii.

Bijuteriile handmade pe care le-a creat le-a împărţit în două subcategorii – cu pietre semi­pre­ţioase şi din plante naturale deshi­dratate. Totul este produs într-un atelier amenajat la ea acasă, în Corbeanca, judeţul Ilfov.

„Foarte important este faptul că am învăţat că trebuie să te adaptezi cerinţelor şi stilului preferat al clienţilor, nu neapărat stilului tău personal“, spune Cristina Gelegram.

Ea face astăzi cercei, coliere cu pietre semipreţioase, dar şi cu petale de trandafiri, frunze de iederă, frunze de arţar sau cu fructe deshidratate – lime, portocală, căpşune, morcovi, lămâie.

Un segment care pariază extrem de mult pe ideea de comunitate este cel al cafenelelor de specialitate care apar „ca ciupercile după ploaie“, ceea ce face Bucureştiul una dintre cele mai efervescente capitale europene din acest punct de vedere.

„Piaţa locală de cafenele este foarte dinamică, are mult entuziasm, se vede o consolidare şi o maturizare din partea jucătorilor celor vechi. Probabil va urma o consolidare în anii ce urmează, coroborată cu creşterea cerinţei de calitate“, spune Răzvan Burlacu, fondatorul Dropshot, una dintre cele mai mari şi proeminente prăjitorii locale de cafea de specialitate, acompaniată de un local care are în centru aceeaşi băutură.

Ideea care a stat la baza proiectului a fost generarea unui impact în piaţa cafelei, o piaţă dominată†de brandurile comerciale, puternic industrializate şi globalizate, uneori cu o calitate slabă†a materiei prime.

„Am descoperit cafeaua de specialitate, care poate fi oarecum accesibilă†în condiţiile†în care nivelul calitativ este extrem de mare în comparaţie cu cafeaua de larg consum. Aşa că am decis să fondăm un brand prietenos, incluziv, accesibil pe cât se poate“, adaugă Răzvan Burlacu.

Birourile de amenajări interioare sunt încă un traseu către care s-au orientat mulţi specialişti cu spirit antreprenorial, care au vrut să-şi valorifice astfel cunoştinţele într-un business propriu. Aşa că astăzi bogăţia de oferte din care un client poate alege când are nevoie să-şi amenajeze locuinţa sau spaţiul comercial este extrem de mare.

Ştefan Prigoreanu, de pildă, de profesie arhitect, a profitat de experienţa internshipurilor în timpul facultăţii, iar ultimul dintre ele l-a dus tocmai în China, la Shanghai. A revenit de acolo acasă, la Bucureşti, cu un contract de concept design, adică acea primă parte a unui proiect, de conturare a ideilor şi a schiţelor. După mai bine de trei ani de concept design, Ştefan a hotărât că îşi doreşte să abordeze proiectele mai în amănunţime, până la stadiul de implementare. Asta se întâmpla în urmă cu şapte ani, în 2015, când lua naştere biroul de arhitectură Oblic Studio.

„Ţinem foarte mult la relaţia om-spaţiu, prin alegerea materialelor care sunt în dialog direct cu pielea noastră, prin scenografie, lumină - atât cea naturală, cât şi cea ambientală şi arhitecturală“, spune Ştefan Prigoreanu.

Printre clienţii din portofoliul biroului de arhitectură din Bucureşti se numără cafenele şi bistrouri precum M60, Baristro şi Papila, dar şi grupul hotelier Accor sau dezvoltatorul proiectului rezidenţial Colina Nouă din Cluj şi alţii din zona Mării Negre.

La fel de vastă este şi paleta de cofetării şi laboratoare care ies la rampă cu fel de fel de deserturi artizanale. Povestea Dulcipass este doar un astfel de exemplu.

„Voiam să am banii mei, nu mai voiam să depind de banii părinţilor. La 18 ani, am ajuns să lucrez într-o bucătărie a unui restaurant de cartier din Iaşi unde făceam cam orice era nevoie. Apoi am trecut şi la alte restaurante“, povesteşte Ioana Suhan, fondatoarea Dulcipass.

La 24 de ani, şi-a făcut curaj să vină la Bucureşti, iar de atunci a rămas tot în bucătărie, dar a ales nişa de patiserie-cofetărie.

„M-am specializat la cursuri în Paris şi în România, dar cred că cel mai bun curs este cel prin care te educi singur. Acum câţiva ani, am renunţat la job şi am ales să-mi fac un business al meu. Am cochetat cu domeniul cofetăriei cam cinci-şase ani în paralel cu jobul pe care îl aveam.“

În timpul verii, Dulcipass se concentrează pe comenzile de candy baruri şi torturi pentru evenimente. De pildă, vara trecută, Ioana a trebuit să onoreze circa 20-30 de evenimente de genul nunţilor şi al botezurilor, astfel că aproape fiecare weekend a fost ocupat.

Cert este că, indiferent de domeniul în care aleg să-şi testeze abilităţile de antreprenori, micii întreprinzători îşi canalizează energia către un element-cheie, un factor diferenţiator, conştienţi că asta îi poate reliefa în ochii publicului. Iar cum loc sub soare este mult, businessuri noi vor mai tot apărea, indiferent de profilul pe care şi-l aleg.