Domină piaţa aeriană: strategia care i-a adus 2,7 milioane de pasageri low-costului Wizz Air

Compania aeriană ungară low-cost Wizz Air a ajuns să transpor­te din şi înspre Ro­mâ­nia 2,7 milioane de pasa­geri la doar cinci ani de când a înce­put să efectueze zboruri pe piaţa locală.

Juzsef Varadi, CEO al Wizz Air, decla­ra că în ciuda provocărilor mediului macro-eco­nomic, creşterea înregistrată de Wizz Air în România (29%) a fost una dintre cele mai mari din industria aeriană euro­peană.

Compania low-cost ungară este cea care a avut cea mai accelerată evoluţie pe piaţa românească. Prin extinderea agresivă a ajuns de la 17.000 de pasageri transportaţi în 2006 în România la 2,7 mil. pasa­geri anul trecut. Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners.

Modelul de business care a asigurat creşterea companiei şi în timp de criză a inclus operarea pe aeroporturile secundare pentru păstrarea costurilor la un nivel minim şi practicarea unor tarife atractive, distribuirea biletelor de avion în special pe internet pentru reducerea costurilor cu anga­jaţii şi în câteva agenţii de turism. Când a intrat pe piaţa locală, Wizz Air a deschis prima bază operaţională în Bucureşti. Ulterior compania a mai deschis baze în Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu-Mureş. Recent compania a anunţat că va relua cursele de pe aeroportul Arad din 23 iunie, ceea ce înseamnă că începând cu această dată va ajunge să efectueze zboruri de pe cinci aeroporturi.

Wizz Air operează pe 56 de rute disponibile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu-Mureş. Compania îşi va extinde re­ţeaua de rute anul acesta prin introducerea unor zboruri pe Bucureşti - Verona (Italia) şi Bucureşti - Palma de Mallorca (Spania).

Din 25 martie, compania aeriană low-cost Wizz Air îşi mută operaţiunile de pe aero­portul Băneasa pe Otopeni şi va ma­jora preţurile biletelor cu 4% după cum spun repre­zen­tanţii companiei, pentru a acoperi creş­terea taxelor generate de acest transfer.

Alături de Wizz Air mai activează pe piaţa locală companiile low-cost Blue Air şi Ger­manWings, dar şi cele de linie regu­lată Tarom, Air France-KLM, British Airways, Lufthansa şi altele. Dacă ungurii de la Wizz Air au reuşit să îşi consolideze po­ziţia pe piaţa locală, low-costul easyJet a anunţat că din ianuarie anul acesta se va re­trage de pe piaţa românească. Această miş­care nu i-a intimidat însă pe italienii de la Air Valle, care au anunţat curse de pe aero­portul din Otopeni începând cu primă­vara acestui an.

În Europa, Wizz Air a transportat peste 11 milioane de pasageri, în creştere cu 15%, potrivit oficialilor companiei. Wizz Air a inaugurat trei noi baze operaţionale anul trecut: Belgrad în Serbia, Vilnius în Lituania şi Târgu-Mureş în România. În prezent, Wizz Air operează de pe 15 baze şi are zboruri în peste 200 de rute în Europa. Linia aeriană are 1.500 de angajaţi în Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Ucraina, Cehia, Serbia, Lituania şi El­ve­ţia, potrivit oficia­li­lor companiei.

Ce a dus la colapsul companiei naţionale a Ungariei?

Dacă Wizz Air a reuşit să crească în pe­rioa­dă de criză, com­pa­nia aeriană na­ţio­nală a Ungariei a intrat în colaps din cauza dato­riilor mari. Com­pania aeriană Ma­lev efectua zbo­ruri din Budapesta spre şi dinspre Bu­cureşti, Târgu-Mureş şi Cluj, transportând anual circa 300.000 de pasageri.

Operatorul aerian emblemă al Un­ga­riei a încetat la începutul lunii februarie zborurile după 66 de ani de activitate deşi în ultimele luni compania devenise profita­bilă. Căderea a fost provocată de o decizie a Comisiei Europene (CE), care obliga opera­torul să ramburseze o parte din ajutorul, catalogat drept ilegal, de 280 de milioane de euro primit de la statul ungar între 2007 şi 2010.

Malev, fondată în 1946, în prezent deţinută în proporţie de 95% de stat după mai multe încercări eşuate de a găsi un investitor strategic şi cu datorii de 60 mld. forinţi (200,6 mil. euro), a de­venit cea de-a doua victimă a austerităţii la care s-a angajat Europa după ce compania Spanair s-a prăbuşit în ianuarie. Colapsul Malev a venit în condiţiile în care Ungaria încearcă să obţină finanţare de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru a calma temerile pie­ţelor privind capacitatea statului de a face faţă celor mai mari datorii dintre cele ale statelor din Europa de Est. Suedia, Portu­galia, Irlanda, Polonia şi Cehia au încercat, de asemenea, să reducă sprijinul statului pentru operatorii aerieni. După decizia CE din ianuarie, operatorul aerian a anunţat că în lipsa ajutoarelor nu mai are o poziţie sustenabilă şi a intrat în fa­li­ment, iar statul i-a oferit statutul de com­panie de importanţă strategică şi a pus-o sub supraveghere specială pentru a o proteja de eventualele pretenţii ale cre­ditorilor.

În 2008 Malev a renunţat la cursele lungi, printre care spre New York şi To­ron­to, limitându-se la o reţea re­gio­nală. Mi­nisterul ungar al dezvoltării a anun­ţat în decembrie că statul ar putea fi obligat să plătească 1,5 mld. euro dacă Malev înce­tează zborurile, ceea ce ar avea con­se­cinţe grave asupra men­ţinerii ţintelor bugetare. Totodată, co­lap­sul com­paniei ar putea reduce cu 50% nu­mă­rul vizitelor la Budapesta, cu un im­pact sever asupra turismului. Ma­lev asi­gu­ra curse spre 35 de destinaţii, are o flotă de 22 de aeronave şi 2.600 de an­ga­jaţi.

Imediat după încetarea zborurilor Malev mai multe companii aeriene au anun­ţat că vor umple golul lăsat de ope­ratorul de stat.

Compania aeriană low-cost ungară Wizz Air, cel mai mare operator din Euro­pa Centrală, a anunţat că va mări flota din Budapesta de la trei la şase aeronave.

Low-costul va inaugura în lunile ce ur­mează 10 noi rute, ajungând la 33 de des­tinaţii deservite.

Această etapă în ex­tin­dere va creşte capacitatea Wizz Air în Un­garia la 2,5 milioane de locuri pe an, po­trivit reprezentanţilor com­paniei.

Operatorul aerian emblemă al Ger­ma­niei, Lufthansa a anun­ţat de asemenea că va su­pli­men­ta cu un zbor zilnic cursele de la Berlin şi Hamburg spre Buda­pesta.

Lufthansa a primit în 2009 un ajutor de 500 mil. euro de la sta­tul austriac pen­tru preluarea Aus­trian Air­lines.

Printre marile companii ae­riene euro­pene care au beneficiat de aju­toare de stat se numără şi Air France. Operatorul francez susţine că a pri­mit de la statele din Europa sprijin de 660 mil. euro.

Totodată, Air Berlin a indicat că va adăuga zboruri pe cursa Belin - Buda­pesta. SmartWings din Cehia va des­chi­de luna aceasta zboruri de la Budapesta la Tel Aviv, urmate de curse spre Paris şi alte oraşe europene.

Ryanair vrea să facă din Budapesta baza a patru aeronave Boeing 737 şi a 2.000 de salariaţi pentru a deschide 31 de rute, comparativ cu doar cinci anun­ţate anterior, cu ţinta de a atrage două milioane de clienţi pe an. Malev a avut anul trecut 3,2 milioane de clienţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels