Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023. Alexandra Irimia, fondatoarea Timişoara Tour Guide: Efectele acestui program vor răsuna şi în viitor. E o etichetă care rămâne şi care cântăreşte, avem exemplul Sibiului

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Eticheta de Capitală Europeană a Culturii i se potriveşte Timişoarei, spune Alexandra Irimia, fondatoarea Timişoara Tour Guide, şi asta în contextul în care au fost multe iniţiative noi, a existat o deşteptare a comunităţii, o implicare a multor oameni.

„Da, Timişoara e clar o Capitală Culturală. Iar în 2023 e de văzut. Ar fi de văzut şi după 2023, pentru că anumite lucruri sunt în schimbare în continuare. Titlul de Capitală Europeană a Culturii a oferit un prilej bun astfel încât lucrurile să se pună în mişcare“, spune ea. Alexandra Irimia a fost prezentă în cadrul emisiunii Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transil­vania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Ea este ghid din 2011, deci de aproximativ 12 ani.

„La vremea aceea nu prea exista o ofertă mare de ghizi pe piaţă şi am prins un început bun. N-am fost prima, au fost alţi colegi înaintea mea, dar terenul putea fi explorat. Timişoara a avut întotdeauna un potenţial turistic mare, dar care nu a fost explorat, sau, cel puţin, la vremea respectivă, nu era explorat încă.“ Însă, din 2017 până în 2019, inclusiv, Timişoara a avut foarte mulţi vizitatori. Erau multe curse low-cost şi vizitatorii veneau din ţările unde aceste zboruri foarte ieftine mergeau.

„Timişoara a fost cunoscută destul de mult ca destinaţie de business şi atunci tururile pe care eu le făceam erau foarte mult pe partea corporate. În anii de dinainte de pandemie însă, lucrul acesta s-a schimbat. Mergeai pe stradă şi peste tot auzeai limbi străine.“

Apoi, a existat un declin odată cu pandemia, declin care s-a resimţit până anul trecut. Acum însă, lucrurile şi-au revenit.

„Dacă te plimbi prin Timişoara zilele acestea, auzi o mulţime de limbi străine. Pentru mine, ca ghid, nu ştiu dacă 2023 va depăşi rezultatele din 2019. Mai sunt nişte lucruri care s-au schimbat între timp, şi anume că suntem mult mai mulţi ghizi. Automat şi numărul de turişti se împarte cumva.“

Totuşi, în 2023, pe lângă faptul că oraşul e Capitală Europeană a Culturii, mai există şi un val de evenimente şi de vizite, care se datorează revenirii post-pandemie.

„Foarte multe evenimente s-a organizat acum, chiar şi în mediul de business. Sunt evenimente care nu ţin neapărat de domeniul cultural sau de programul de Capitală Culturală. E un cumul de lucruri care se întâmplă în momentul de de faţă, aşa că as vrea să cred că anul acesta poate bate 2019. Ce pot să zic însă cu siguranţă e că se resimte diferit.“

Alexandra Irimia spune că Timişoara are un patrimoniu foarte mare de clădiri istorice, poate cel mai mare din ţară.

„Mai avem foarte mult de lucru, asta cu siguranţă, dar sunt clădiri care au fost aduse la viaţă, de pe care s-au dat jos schelele în ultimul an sau în ultimii doi ani. Plus că sunt în momentul de faţă foarte multe imobile în renovare în diverse cartiere. Având cel mai mare patrimoniu de clădiri istorice din ţară, va fi mereu greu să zici că Timişoara e toată renovată, că arată la fel de bine concomitent.“

În pofida acestei moşteniri istorice, există în continuare oameni care nu ştiu la ce să se aştepte de la Timişoara. Totuşi, această categorie era mai mare înainte de programul de Capitală Culturală.

„În momentul de faţă avem de-a face şi cu nişte grupuri de oameni interesaţi, care şi-au făcut temele înainte şi vin destul de mult pe tematica de Revoluţie, deci îi interesează mult partea aceasta.“

Pentru pentru a auzi cât mai bine, pentru a se bucura cât mai mult de experienţă, ar fi de dorit, ca un grup să cuprindă maximum 30 de oameni. Alexandra Irimia spune că ea s-a nişat şi a devenit ghid corporate.

„Am, evident, şi unele tururi cu turişti de leisure, dar e vorba, de obicei, de grupuri mai mari, acestea fiind venite prin agenţii de turism din străinătate.“

Aici a intervenit marea schimbare faţă de anii trecuţi, când destinaţia principală din România era clar Transilvania, urmată de Bucovina sau Maramureş. Se sărea peste Timişoara sau peste zona Banatului. Acum, Timişoara a apărut pe harta turistică, odată cu programul de Capitală Culturală, spune ea.

„Anul acesta a fost un un imbold pentru agenţiile de turism din străinătate şi nu numai să aducă oameni la Timişoara. Vorbim de tururile mari, cu autocare, cu grupuri organizate. Venind de la Belgrad sau de la Budapesta, prima oprire în România e la Timişoara, pe aici se face intrarea în ţară. Agenţiile clar au avut un interes pentru Timişoara începând cu anul acesta.“

Ea adaugă că efectele acestui program vor răsuna destul de bine şi în viitor. Avem exemplul Sibiului, care şi acum când e vândut în domeniul turistic se menţionează în continuare faptul că a fost Capitală Europeană a Culturii în anul 2007.

„E o etichetă care rămâne şi care cântăreşte. Sperăm că acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul Timişoarei. Eu am programări deja pentru anul 2024 pentru luna mai, pentru septembrie.“

Pe zona corporate, ea face cam un tur pe zi, deci cinci tururi pe săptămână. Înainte avea mai puţine, dar nu înaintează cifre.

„Sunt şi cazuri în care am cereri pentru trei tururi pe zi, doar că nu le pot face eu pe toate şi împart cu alţi colegi. Plus că, deşi sunt tururi corporate, nu am cereri doar în timpul săptămânii, ci şi în weekend.“

Ce mai nevoie în Timişoara pentru o şi mai bună dezvoltare?

„La capitolul infrastructură încă mai este foarte mult de lucru. Aş menţiona renovarea a gării şi a spaţiului din împrejurimi, dar ştiu că există proiecte în acest sens.“

Totodată, legătura cu Belgrad şi Budapesta e esenţială. Aceste triunghi ar aduce cu siguranţă mult de câştigat zonei. Un alt lucru care mai lipseşte este transportul public între Timişoara şi orăşelele sau localităţile din împrejurimi.

„Dacă vrei să vizitezi un muzeu de la sat, mai greu ajungi acolo fără să-ţi închiriezi o maşină sau fără să ai un ghid care să te conducă acolo. Mai sunt cu siguranţă lucruri de îmbunătăţit, dar eu văd că în ultimii ani de zile situaţia s-a schimbat în bine, au apărut structuri dedicate turismului şi sperăm că mergem într-o direcţie bună.“

Un lucru bun care s-a întâmplat în ultimii ani de zile este că şi evenimentele culturale şi atenţia, atât a administraţiei cât şi a restului oraşului, s-a îndreptat şi înspre alte cartiere, nu doar către centru, conchide Alexandra Irimia.