♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.
Ioana Haţegan, fondatoarea Fundaţiei Haţegan, fundaţie care organizează în acest an cea de-a zecea ediţie a Balului Vienez de la Timişoara, spune că în 2023 există o energie aparte în oraş. Această vibraţie e dată în mod special de capacitatea oamenilor din Timişoara de a se uni pentru un scop comun.
„Acesta este, după părerea mea, câştigul fundamental pe care noi l-am avut anul acesta de la Programul de Capitală Europeană a Culturii.“ Ce contează însă este şi ce rămâne după 2023. „E important ca acest an să fi fost o platformă pe care să putem construi mai departe.“
Ea adaugă că în 2023, anul în care Timişoara e Capitală Europeană a Culturii, şi Balul Vienez din oraş se bucură de această vibraţie extraordinară.
„Anul acesta, la Balul Vienez de la Timişoara va veni preşedintele parlamentului din Austria, care ne va face onoarea să participe tocmai pentru că oraşul e Capitală a Culturii.“
În 2023, în Timişoara, sunt peste 1.400 de evenimente care au avut sau urmează să aibă loc, e vorba de concerte, expoziţii, piese de teatru sau filme.
„Eu spun constant că dacă cineva vine anul acesta la Balul Vienez, are posibilitatea să viziteze şi expoziţia Brâncuşi. Deja sunt două motive extraordinare care ar putea să determine o persoană care nu este din Timişoara să vină în weekendul 25-26 noiembrie aici. Şi acestea sunt doar două oportunităţi, mai sunt şi altele.“
Ioana Haţegan a fost prezentă în cadrul emisiunii Timişoara 2.0, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023. Executivul este avocat corporate, înfiinţând o firmă de profil în anul 2004, în Timişoara. Anterior, a studiat şi a lucrat la Bucureşti, dar şi în Germania, unde a făcut un master în Drept.
„M-am întors în 2004 şi am început să lucrez în mod special pentru companii străine, aveam experienţă internaţională. Am fondat propriul birou de avocatură, care a avut o creştere frumoasă.“
„Am reuşit să construiesc un portofoliu de companii multinaţionale, am început să avem legături foarte bune cu ambasadele şi secţiile comerciale ale ambasadelor din zona germanofilă. Totuşi, la un anumit moment, am simţit dorinţa de a mă implica mai mult în comunitate.“
Deja în mediul de business se vorbea foarte des despre CSR. Ioana Haţegan nu a fondat însă un departament CSR, ci o fundaţie, fundaţia Haţegan, iar asta în 2012.
“Primul lucru pe care m-am gândit să-l fac cu această fundaţie a fost să organizez Balul Vienez la Timişoara. Mi s-a părut că avea sens, deja aveam un portofoliu de companii străine, aveam relaţii foarte bune cu ambasadele, aveam un partener de încredere - fundaţia United Way. Am vrut să îmbin toate aceste elemente ca într-un puzzle şi să pun Timişoara pe harta lumii, iar asta prin organizarea unui Bal Vienez.“
Balurile Vieneze, explică ea, sunt o serie de evenimente speciale care sunt pe agenda internaţională a Primăriei din Viena. Pentru a organiza un Bal Vienez autorizat de la Viena, e necesar să respecţi anumite rigori. În momentul acesta, sunt autorizate 31 de baluri de acest fel la nivel internaţional. La Timişoara se organizează singurul din România.
“Proiectul a început în 2012 şi a fost gândit într-o formulă care combină menţinerea tradiţiei cu elementele de originalitate. Menţinerea tradiţiei presupune faptul că noi organizăm Balul Vienez exact ca la Viena. La nivel de elemente de originalitate, menţionez că noi nu facem doar un bal, facem un proiect de trei luni, cu trei componente fundamentale.“
Pe de-o parte, este vorba de un proiect educaţional, pentru că la începutul lunii septembrie, organizatorii atrag din comunitate circa 100-120 de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, pe care îi pregătesc în ceea ce ei numesc Academia Balului Vienez.
“Le oferim cursuri de vals, cursuri de dans, dar şi întâlniri cu mentori care vin invitaţi de fundaţia noastră şi le oferă tinerilor într-un moment în care ei îşi aleg drumul în viaţă o perspectivă internaţională.“ Mentorii sunt manageri de companii, actori care au fost pe scene internaţionale, sportivi, campioni care au experienţă la nivel mondial, oameni care se implică în comunitate, dar şi ambasadori. “Am avut în fiecare an şase-şapte mentori care vin şi vorbesc cu aceşti tineri şi încearcă să-i formeze pentru a-şi alege un drum în viaţă, un drum care să fie relevant la nivel internaţional, şi le spun cam ce presupune asta.“ Tinerii provin de la liceele şi universităţile din Timişoara.
Ioana Haţegan adaugă că la Balul Vienez de la Timişoara există şi componenta culturală. “Aducem orchestra de la Viena, care cântă muzică simfonică pe tot parcursul nopţii. Avem întotdeauna şi un artist liric, exact ca la barurile vieneze. Am ales tot timpul să aducem un artist liric român consacrat pe scene internaţionale. Anul acesta o avem pe Ruxandra Donose.“
Mai există şi componenta caritabilă, acesta fiind un eveniment caritabil.
“Noi încercăm să păstrăm costurile cât mai mici şi tot ceea ce rămâne dăm către beneficiarii noştri din centrele United Way din vestul ţării.“
Balul Vienez de la Timişoara a ajuns la cea de-a zecea ediţie. Anual, există undeva la 400 de participanţi. Pentru a participa, o persoană face o donaţie - pe un link disponibil pe site-ul balului. După aceea, este generat un cod QR. “Noi nu facem strângeri de fonduri în cadrul evenimentului. Se face doar această donaţie pentru acces.“
Există de fapt trei donaţii, suma variind în funcţie de unde doreşte persoana să stea în timpul spectacolului. Balul Vienez cuprinde şi un spectacol de o oră şi jumătate la început, după care începe balul propriu-zis. În timpul spectacolului, se poate sta lângă scenă, la lojele de la balconul unu sau la balconul doi.
“Am adunat peste 200.000 de euro din donaţii în 10 ani.“
Înainte de bal, există ceea ce se numeşte repetiţia generală a Balului Vienez, care este o repetiţie cu public. „În seara de dinainte de eveniment, la repetiţie, noi acomodăm, în general, familiile, prietenii şi colegii debutaţilor noştri şi ai mini-dansatorilor (copiii din proiect). Aceştia intră pe baza unor donaţii mai mici.“
Mini-dansatorii sunt copii de 6-12 ani învăţaţi să valseze. Spre deosebire de debutanţi, care pot debuta doar o singură dată, mini-dansatorii pot veni ori de câte ori doresc la bal.
“Balul, eu îl văd ca pe un eveniment corporate, în sensul în care în general ne adresăm companiilor din vestul ţării, ne adresăm reprezentanţilor de business, antreprenorilor, atât cei străini, cât şi cei români. Încercăm să le creăm o platformă de dialog, în beneficiu celor care au nevoie de noi. Avem invitaţi care vin şi revin la noi. Avem şi oaspeţi care au fost la fiecare ediţie.“
Trei luni durează pregătirea pentru fiecare ediţie, munca fiind susţInută şi de o echipă importantă de voluntari.
“Noi, de fapt, am readus pe scena timişoreană Balul Vienez. El a fost organizat în oraş şi în urmă cu 100 de ani. Timişoara este cunoscută încă drept Mica Vienă. Avem o tradiţie austriacă foarte bogată, pentru că am fost 300 de ani sub coordonare de la Viena. Astfel, este un lucru firesc să faci Balul Vienez la Timişoara“, conchide Ioana Haţegan.
cu susținerea
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE