Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Daniel Oliver Stamatovici, directorul general al aeroportului din Timişoara: Putem ajunge la un trafic de 2,5 mil. pasageri în cinci ani, versus 1,4 milioane în 2023, datorită investiţiilor

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Aeroportul din Timişoara are în derulare sau a finalizat recent investiţii totale de circa 100 de milioane de euro, investiţii care vor permite creşterea numărului de pasageri de la 1,4 milioane în 2023 la circa 2,5 milioane în cinci ani.

„Suntem în plin proces investiţional. O parte dintre investiţii sunt deja finalizate, mai exact se află în perioada de monitorizare. O parte sunt în curs de finalizare şi va trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2023. Şi, de asemenea, mai avem şi proiecte de anvergură mai mare sau mai mică pentru viitorul apropiat şi îndepărtat“, spune Daniel Oliver Stamatovici, directorul general al aeroportului din Timişoara. El a fost prezent în cadrul emisiunii Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

„Noi am accesat fonduri europene prin Programul Operaţional Investiţii Mari, cu ajutorul Ministerului Transporturilor şi al Ministerului Finanţelor. Avem şi fonduri de la bugetul de stat. În total, vorbim de investiţii de peste 88 de milioane de euro în momentul de faţă.“

Sunt finalizate terminalul de sosiri pentru curse externe şi tot ceea ce înseamnă dotările din interior. De asemenea, există echipamentele, maşinile de pompieri, echipamentele de securitate. În prezent, se derulează construcţia terminalului de plecări pentru curse externe, în continuarea celui de sosiri. „Dintre toate aeroporturile şi proiectele care le-am văzut în ţară, cred că cel din Timişoara, când va fi gata, va fi cel mai frumos şi mai interesant din punct de vedere arhitectural.“

Terminalul de plecări pentru curse externe trebuie să fie gata până la sfârşitul anului, e vorba de construcţie. Însă, el va fi operaţional abia de la 1 aprilie, pentru că după ce construcţia va fi finalizată, trebuie făcute dotările în interior, trebuie aprobate fluxurile, trebuie aprobate echipamentele de către Serviciu Român de Informaţii, Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi Poliţa de Frontieră, spune Daniel Oliver Stamatovici.

„Fiecare (instituţie – n.red.) trebuie să îşi dea acordul pentru fluxurile de pasageri care vor fi stabilite prin terminal.“

În ceea ce priveşte zonele de sosiri şi plecări interne, nu mai sunt de făcut investiţii, însă va trebui realizate nişte modificări, în sensul în care actualul terminal de curse externe va deveni terminal de curse interne, pentru că externele se mută în noul terminal. Iar actualul terminal de curse interne va deveni autogară şi gară, asta în contextul în care există deja studiul de fezabilitate pentru o cale ferată.

„Vom avea pentru pasageri - la fel cum este şi la Bucureşti - un tren care să facă legătura între Aeroportul Timişoara şi oraş, şi, după acea, mai departe, către întreaga reţea feroviară din ţară. Când vom fi finalizat toate proiectele, va fi cu totul un alt aeroport. Avem în plan şi o autogară. Mie mi-a plăcut, de exemplu la Luton (aeroport de lângă Londra – n.red.), că atunci când ieşi din aerogară, vezi în faţa terminalului 30-40 de autobuze care pleacă în toate direcţiile şi care altfel măresc zona de captare a aeroportului.“

La Timişoara nu vor fi 30-40 de autobuze, ci 4-5, care vor asigura legătura cu Deva, cu Reşiţa, cu Oradea, cu Szeged sau cu Kikinda din Serbia.

„Astfel, vom putea să ne mărim zona de captare a pasagerilor şi vom putea să asigurăm această intermodalitate. Cine ajunge la Aeroportul Timişoara va putea călători mai departe pe cale aeriană, feroviară sau rutieră.“

Există un proiect şi pentru conectarea la autostradă. E vorba de o nouă descărcare în dreptul aeroportului.

„Am fost la Consiliul Judeţean cu reprezentanţii ROMATSA şi le-am explicat care sunt cerinţele noastre pentru ca această descărcare - care va trece pe la capul pistei - să nu interfereze cu echipamentele de navigaţie pe care le avem acolo. Ideea este că vom fi legaţi şi la autostradă, suntem deja legaţi la centura oraşului, care sperăm şi ea să fie finalizată.“

Calea ferată va fi gata în anul care urmează, iar în ceea ce priveşte legătura cu autostrada, probabil în 2-3 ani va fi realizată, afirmă directorul general al aeroportului.

El mai spune că terminalul de sosiri pentru curse externe ar fi fost făcut indiferent dacă aeroportul ar fi putut sau nu să acceseze fonduri europene din Programul Operaţional Investiţii Mari, iar asta pentru că era absolut necesar.

„Exista o singură bandă de bagaje şi aceea micuţă, astfel că atunci când aveam câte 4-5 aeronave care aterizau în acelaşi timp, era imposibil să deservim atâţia pasageri. De aceea, acest proiect a fost pornit cu mult înainte de a accesa fonduri europene. Însă, s-a potrivit foarte bine, pentru că în momentul în care Programul Operaţional Investiţii Mari a fost demarat şi ghidul a fost publicat, noi deja aveam SF-ul (studiul de fezabilitate) pregătit. Ne-am mişcat foarte repede şi de aceea el a fost gata cu mult înaintea celuilalt terminal.“

Două dintre proiecte au fost începute înainte de 2019, iar restul pe parcurs, cu ocazia acestui program operaţional.

„Principalul obiectiv al acestor investiţii nu este acela de a oferi confort şi o procesare mai rapidă a pasagerilor, ci de a asigura condiţii de siguranţă şi de securitate la un nivel ridicat, mai ridicat decât până acum. Întotdeauna am îndeplinit normele europene, însă aceste standarde au fost ridicate.“

Pentru pasageri, poate nu este atât de important, în sensul care nu ei nu văd ceea ce se întâmplă în spate, ei beneficiază de spaţii mai bune în terminal şi de o viteză mai mare de procesare a fluxurilor, însă foarte importante sunt echipamentele cu care trebuie dezăpezeşti pista, sunt gardurile de securitate cu camere de luat vederi, adaugă el.

„Acesta este un alt proiect de 28 de milioane de euro pe care îl derulăm, pe lângă cel pentru terminalul de plecări curse externe. Pasagerii nu vor beneficia în mod direct de aceste facilităţi pentru că ei nu se vor plimba pe perimetru cu maşinile şi nici nu vor avea acces la camerele de luat vederi. Însă, ei trebuie să ştie că prin finalizarea acestui proiect de 28 mil. euro, nivelul de siguranţă şi de securitate pe Aeroportul Timişoara va fi foarte ridicat.“

Vor aduce aceste investiţii mai multe curse, mai mulţi operatori?

„Noi sperăm, dar nu este o condiţie sine qua non. Companiile aeriene operează dacă există piaţă. Bineînţeles că ele îşi doresc condiţii optime de operare din toate punctele de vedere, însă nu acesta este principalul motiv pentru care firmele de profil vor alege un aeroport sau altul.“ De exemplu, dacă se va construi un aeroport extrem de performant, cel mai performant din lume, dar în nordul Siberiei, el nu va avea pasageri foarte mulţi. Pentru orice aeroport, contează zona de captare pe care o are, contează populaţia care se află în zona respectivă, nivelul economic, afacerile care se dezvoltă în regiune.

„Orice aeroport depinde de zona de captare, cu cât este mai bună, cu atât el se dezvoltă mai într-un ritm mai alert. Dar, pe de altă parte, şi aeroportul participă direct la dezvoltarea zonei. Deci există o legătură foarte strânsă între toţi aceşti factori.“

În prezent, pe aeroportul din Timişoara operează WizzAir, care deţine peste 50% din volumul de pasageri, TAROM, HiSky, Eurowings, Lufthansa şi SkyUp. Aceştia operează curse regulate. AirConnect a întrerupt zborurile pe timp de iarnă, le va relua în primăvară, spune executivul român.

„În momentul de faţă, ne aflăm în discuţii cu cei de la Swiss Air pentru a crea o legătură între Zurich şi Timişoara, însă eu cred că cea mai importantă conexiune ar fi cu Istanbulul. Acum câteva săptămâni am fost la Istanbul, am vorbit cu directorul general al Turkish Airlines. Dacă am reuşi să conectăm Timişoara cu Istanbul, apoi am putea ajunge oriunde în lume. Reţeaua Turkish Airlines este cu adevărat una impresionantă. Astfel, cred că ar fi conexiunea cu cel mai mare impact. Însă decizia aparţine în totalitate companiei aeriene. Noi, am avut discuţii, sunt deschişi la o asemenea idee. Sper că în decurs de câteva luni vor lua decizia finală şi că aceasta va fi una pozitivă.“

Daniel Oliver Stamatovici afirmă că pe un aeroport sunt necesare şi companiile de linie, dar şi cele low-cost. Fenomenul low-cost a avut succes peste tot în lume şi este necesar. Este bine că aceste companii pot oferi călătorii cu avionul la preţuri reduse, bazându-se pe volume foarte mari de pasageri.

„Este un concept care în continuare va fi fiabil, chiar dacă preţurile nu mai au cum să fie la fel de mici ca înainte, pentru că au crescut costurile de operare şi preţul la kerosen. Probabil nu vor mai exista bilete la 20-30 euro, dar totuşi vor exista la 70-80 euro.“

Pe de altă parte, sunt necesari şi transportatorii tradiţionali, care asigură conexiuni prin marile hub-uri, cum sunt Turkish Airlines şi Lufthansa. Companiile low-cost operează doar pe rute scurte, pe când cele de linie asigură conexiuni, asigură anumite condiţii suplimentare.

De pe plan local, Bucureştiul este destinaţia favorită a timişorenilor şi a celor din jurul oraşului de pe Bega.

„Este evident că există o legătură foarte strânsă şi pe calea aeriană între Timişoara şi Bucureşti. Se poate mări frecvenţa de operare pe această pe această rută în funcţie de cererea care există, însă în momentul de faţă am discutat şi încercăm să reluăm acea legătură în triunghi între Timişoara, Cluj şi Iaşi, care cred că ar fi mai importantă.“

Astăzi, între Timişoara şi Iaşi este destul de greu să asiguri o conexiune. Se poate face aerian prin Bucureşti, iar rurtier este destul de lung drumul.

„De aceea, o legătură aşa cum a fost cea între Timişoara, Cluj şi Iaşi, în triunghi, ar fi de dorit. Este luată în calcul de mai mulţi operatori aerieni cu care am vorbit, inclusiv de unii cu aeronave mai mici, care s-ar putea să înceapă să opereze peste doi ani de zile. Ca aeronave mici mă refer la cele de 12 locuri.“

O companie aeriană şi-a manifestat intenţia de a veni să opereze pe Aeroportul Timişoara tocmai astfel de rute interne, rute scurte. Ea ar putea asigura această această legătură între Timişoara, Iaşi şi Cluj, spune executivul.

Aeroportul din Timişoara va încheia anul cu 1,35-1,4 milioane de pasageri.

„Post pandemie, am avut o revenire foarte rapidă, în decurs de câteva luni ne-am apropiat de pragul de 80% din traficul care-l avusesem în 2019.“ După aceea, deşi trendul ascendent s-a menţinut, ritmul a fost mai temperat, de circa 20% în 2023 versus anul anterior.

„Dacă luăm în considerare ultimii doi ani, avem nişte creşteri semnificative, de 80% în 2022 şi, respectiv, de 20% în 2023 (de fiecare dată faţă de anul anterior – n.red.). Însă, cred că cel mai corect ar fi să ne raportăm la 2019, un an neafectat de pandemie. Anul acesta nu vom ajunge la nivelul lui 2019, din păcate. Suntem cu 12% sub nivelul traficului înregistrat atunci, chiar dacă suntem cu 20% peste cel de anul trecut. Noi sperăm ca aceste aceste noi facilităţi să atragă companiile aeriene, dar ne bazăm şi pe atractivitatea zonei.“

Terminalele - şi cel actual şi cel care urmează să fie finalizat – au fost concepute pentru o capacitate de procesare de 3 milioane de pasageri. Daniel Oliver Stamatovici crede că traficul va creşte în ritmul în care va creşte şi regiunea.

„Vom putea depăşi 2 milioane, ba chiar am putea ajunge şi la 2,5 milioane de pasageri în următorii cinci ani. Capacitatea de 3 milioane de pasageri ar putea fi atinsă doar dacă se va mări această zonă de captare prin intermodalitate - adică să aducem la distanţă mai mare pasageri care să călătorească din Timişoara cu avionul - şi dacă, dată fiind noua infrastructură, vom atrage companii aeriene care să opereze pe mai multe destinaţii.“

Există această posibilitate, însă ţinând cont de modul în care se prezintă astăzi regiunea, el zice că un volum de 2,5 milioane de pasageri pe an ar fi unul corect.

„Timişoara este un centru universitar important, este un centru cultural important. Zona de vest a României este dezvoltată din punct de vedere al produsul intern brut. Nu ne putem plânge că nu avem o zonă de captare foarte bună, chiar dacă ea este oarecum parţială, pentru că pasagerii din Serbia şi cei din Ungaria nu vin la Timişoara.“

Ei au aeroporturi mari, cel din Belgrad şi cel din Budapesta sunt aeroporturi naţionale, care pot concura cu Aeroportul Otopeni, nu cu Timişoara.

„Noi avem doar o treime din zona de captare normală, de 360 de grade, însă este o zonă bună pentru că se dezvoltă economic.“

Timişoara este un oraş care creşte şi se simte acest lucru, adaugă el. Iar Aeroportul Timişoara se va dezvolta în ritmul în care se va dezvolta şi regiunea.

„În ceea ce priveşte turismul, nu stăm foarte bine la capitolul vizitatori străini. Avem datele de la companiile aeriene, de la WizzAir, de la Ryanair – de pe vremea când opera la noi – şi peste 90% dintre pasagerii care călătoresc la şi de la Timişoara sunt români. Cred că o mai bună vizibilitate în exterior ar putea creşte numărul străinilor care vin la noi.“

Pentru un aerorport precum cel din Timişoara, decizia unei companii aeriene de a renunţa la curse e importantă. De ce a renunţat Ryanair să mai zboare din/ în oraşul de pe Bega?

„Ryanair este un operator low-cost foarte puternic, cel mai puternic din Europa. El funcţionează pe principii economice, ia decizia de a merge acolo unde există cerere. În momentul de faţă, cererea mare este în Iaşi şi Cluj.“

La Iaşi, cerere e în special datorită faptului că pasagerii din Ucraina şi cei din Republica Moldova călătoresc în prezent de aici, din România, spune directorul general al Aeroportului din Timişoara. De asemenea, aceea este o zonă puternică din perspectiva numărului de români care merg la muncă în străinătate. Nu sunt atât de mulţi în zona de vest a ţării.

„Asta nu înseamnă că atunci când lucrurile vor reveni la normal, ei nu vor relua operarea pe Timişoara. Acum, doar au preferat să mute capacităţile de pe şase alte aeroporturi pe cel din Iaşi, unde cererea este foarte, foarte mare.“

Daniel Oliver Stamatovici nu ştie dacă programul de Capitală Europeană a Culturii a avut sau nu un impact asupra traficului de pe aeroport. Totuşi, adaugă el, dacă nu exista acest program, poate creşterea traficului în 2023 versus anul anterior nu ar fi fost de 20% ci doar de 10%.

Ultimele luni din an, deşi vor aduce lume la Timişoara ca urmare a evenimentelor organizate datorită programului de Capitală Europeană a Culturii, nu vor putea să schimbe statisticile substanţial. Mai exact, traficul de pe aeroport nu va depăşi nivelul din 2019.

„Întotdeauna a existat o diferenţă între programul de vară şi cel de iarnă. Întotdeauna, cel de vară fost mai intens. Însă, în ultimii doi ani, cursele charter s-au dublat ca număr. Deci diferenţa acum între programul din vară şi cel din iarnă este mult mai mare decât anterior. În mod normal, nu ar trebui să avem o cerere atât de mare în ultimele luni din an încât să depăşim cifrele înregistrate în programul de vară. Mai avem două curse charter care operează şi peste iarnă - Hurghada şi Sharm el Sheikh -, dar nu se compară cu programul din vară“, conchide executivul.