Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Cofondatoarele librăriei La Două Bufniţe: Anul acesta este cel mai bun pentru noi. Lună de lună se dovedeşte asta

♦ În fiecare marţi de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Raluca Selejan şi Oana Doboşi, cofondatoarele librăriei independente La Două Bufniţe din Timişoara, spun că ce s-a întâmplat anul acesta în oraş este ceva la care ele nu s-au aşteptat.

„A fost un an plin şi este încă. Ne bucurăm mult de asta. Am început anul în februarie, în weekendul de deschidere a programului de Capitală Culturală Europeană. Librăria noastră a fost parteneră în două proiecte“, explică Oana Doboşi.

Unul este expoziţia Victor Brauner - invenţii şi magie, iar librăria a avut un stand la deschiderea evenimentului organizat de  Fundaţia Art Encounters, Muzeul de Artă din Timişoara şi Institutul Francez din România.

„În acelaşi timp am avut şi în librărie un eveniment în parteneriat cu Universitatea de Vest, legat de o carte mult aşteptată în Timişoara, Dicţionarul romanului central-euro­pean, coordonat de Adriana Babeş. Aşa am început weekendul din februarie. Am continuat în luna martie, ne-am diversificat oferta de carte cu un proiect foarte drag nouă - am deschis un colţ de carte francofonă în parteneriat cu Librăria Franceză din Bucureşti, cu Librăria Kyralina şi cu susţinerea Centrului Naţional al Cărţii din Franţa.“

Astfel, cele două antreprenoare au adus în oferta librăriei peste 1.000 de titluri în franceză. În total, La Două Bufniţe are în portofoliu 10.000 de opere, lucrând cu peste 100 de edituri din ţară. Există inclusiv un mic colţ de carte în limba engleză, spun cele două antreprenoare.

Ele au fost prezente în cadrul emisiunii Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

„Va trebui să ne dezvoltăm după aceea şi pe partea asta (de cărţi în engleză - n.red.). Avem o foarte mare ofertă de carte în librărie, dar focusul e pe literal fiction. Avem foarte multe cărţi de literatură care se află chiar în încăperea principală a librării, în încăperea în care facem evenimentele. Ne concentrăm atenţia şi pe carte de artă.“

Pe lângă spaţiul din Piaţa Unirii pe care-l au, anul acesta librăria a fost şi mobilă.

„Ne-am plimbat cu standuri externe la diverse evenimente prin oraş.“ Unul dintre ele, la care La Două Bufniţe a avut stand şi încă are stand din luna mai - doar cu carte de artă -  este cel de la Cazarma U.

„În librărie, avem şi o încăpere special dedicată copiilor, avem un loc dedicat poeziei. Avem câteva titluri alese tot de noi din zona ştiinţelor umaniste, aici mă refer la filozofie, la istorie, la psihologie, muzică sau film“, explică Raluca Selejan.

Ea spune că anul acesta în Timişoara sunt foarte multe evenimente, atât de multe încât se suprapun.

„Am ajuns noi, ca manageri de librărie, ca oameni implicaţi în evenimentele din acest an, să spunem că abia aşteptăm să vină 2024, ca să putem să ne bucurăm de ceea ce fac partenerii noştri. Nu avem timp să ajungem la aproape nimic în afară de ceea ce se întâmplă în librărie.“

E un an plin, sunt foarte mulţi turişti. Iar asa s-a văzut şi în numărul de persoane care intră în librărie, şi în vânzările librăriei şi în oferta de carte pe care fondatoarele au diversificat-o.

„Anul acesta este cel mai bun pentru noi. Lună de lună se dovedeşte asta.“

Compania La Două Bufnite SRL a avut afaceri de 1 mil. lei în 2022, cel mai bun an de până acum.

„Noi am deschis librăria 2 decembrie 2016, ne pregătim să facem şapte ani. Înainte am lucrat tot în domeniul cultural şi am coordonat diverse alte proiecte sau am făcut parte din echipele care organizau alte proiecte, în principal literare sau în domeniul editorial. Raluca a lucrat în domeniul comunicării“, spune Oana Doboşi.

Când au deschis, nu se aşteptau chiar la ce urma să vină. Iar anul trecut a fost foarte greu pentru că în urma pandemiei, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, piaţa de carte din România a suferit, spun antreprenoarele. Industria cărţii din România este fragilă dintotdeauna, dar a învăţat să supravieţuiască în diverse condiţii, mai mult sau mai puţin vitrege.

„Am pornit din pasiune, dar am fost şi conştiente de ceea ce facem şi am fost şi calculate. Nouă ne place foarte mult să citim şi chiar credem în cartea tipărită. Atunci când faci ceva care îţi place, când faci cu pasiune, cum a fost şi cazul nostru, care am fost implicate în viaţa culturală a oraşului, poţi să convingi oamenii, poţi să-ţi creezi o comunitate“, adaugă Raluca Selejan.

Ea şi Oana Doboşi sunt prietene de peste 20 de ani, au fost şi colege de bancă, au fost şi colege la facultate, dar la secţii diferite.

„Din anul întâi de facultate, când ne-am dat seama că avem aceleaşi pasiuni, am început să lucrăm împreună în tot felul de alte proiecte culturale din Timişoara. Ne-am dorit foarte mult să facem ceva împreună“, spune Raluca Selejan.

Ea adaugă că au ştiut dintotdeauna ce înseamnă o afacere cu carte. Mai exact, dintr-o librărie nu te poţi îmbogăţi, dar nu asta e ideea. Ideea e să supravieţuieşti şi să să creezi un astfel de capital, un capital cultural care e foarte important.

„Noi nu suntem de acord cu statisticile care spun că în România nu se citeşte, copiii nu citesc. Nu se citeşte atât de mult pe cât ne-am dori noi. Bineînţeles că se poate creşte piaţa de carte. Dar, în acelaşi timp, iată că noi suntem pe piaţă ca librărie independenţă de şapte ani. Iar dintre aceştia, patru au fost ani foarte grei.“

Totuşi, anul 2023, datorită programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii, se dovedeşte a fi unul foarte bun pentru business.

„Mult timp, eu nu am crezut că programul acesta poate reprezenta şi un avantaj economic, mai ales pentru afacerile locale cum suntem noi sau pentru tipul de afacere independentă cum suntem noi. Dar în multe proiecte am crezut“, spune Oana Doboşi. Însă, în februarie, după ce a fost multă vreme foarte rezervată faţă de efectele acestui titlu asupra afacerilor mici locale, ea a recunoscut chiar public că s-a înşelat.

„Şi, de atunci, mi se demonstrează lună de lună că m-am înşelat. Sigur, am avut norocul şi oportunitatea să fim parteneri în cele mai mari proiecte ale Capitalei Culturale. Şi sunt multe. Am făcut din pasiune toate lucrurile astea, dar se văd şi în partea comercială.“

Anul acesta, cea mai vândută carte din librărie a fost catalogul expoziţiei Victor Brauner - Invenţie şi magie.

„Acum aşteptăm să doborâm acest record cu catalogul expoziţiei Brâncuşi - Surse româneşti şi perspective Universale, ambele publicate de Fundaţia Art Encounters.“

Iar asta în condiţiile în care întotdeauna, în topurile de vânzări ale La Două Bufnite au fost cărţile de literatură şi literatură pentru copii. „S-a întâmplat să avem şi poezie în topul de vânzări anual, rareori non-ficţiune.“

Topurile de vânzări ale unei librării independente diferă foarte multe cele ale unui lanţ de librării sau ale unei librării online. Sunt curatoriate altfel librăriile independente. Plus că, tipul de afaceri e altul, e foarte personal, spun antreprenoarele.

„Multă lume care trece pragul librăriei noastre cumpără cărţi recomandate de noi şi de echipa librăriei. Astfel, de multe ori, topurile de vânzări reflectă şi gusturile librăriei noastre şi reflectă cărţile pe care mizăm noi.“

Cele două fondatoare sunt în librărie în fiecare zi, mai puţin când pleacă la târgurile de carte sau când pleacă într-o vacanţă. Oana face partea de recepţie a cărţilor şi partea de management a librăriei şi de management financiar. Raluca face partea de comunicare şi de evenimente. „Deci prezenţa noastră este necesară în fiecare zi. Noi suntem o echipă relativ mică, suntem şase persoane cu tot cu noi două. Practic, birourile noastre sunt în librărie. Nu avem un alt birou, altundeva, într-o altă clădire sau într-o altă încăpere. Permanent urmărim ce se întâmplă, mai avem timp să stăm de vorbă şi cu clienţii.“

În acest context, ce remarcă la prima mână în 2023? Cu siguranţă sunt mai mulţi vizitatori străini anul acesta decât anterior. Sunt mulţi oameni din afara Timişoarei, din ţară, dar şi din străinătate, care vin pentru evenimentele culturale din oraş - pentru expoziţii sau pentru concerte, pentru festivaluri de teatru. Sunt şi mulţi invitaţi ca participanţi la diverse proiecte culturale.

„Au fost weekenduri în care nu se mai găseau locuri la hotelurile din oraş sau nu se găseau bilete de avion, cum a fost recent pentru deschiderea expoziţiei Brâncuşi. Plus că e plin la terase, la restaurante. Nu mai poţi merge fără rezervare.“

Dar, miza cea mai mare e ce se întâmplă după 2023. E foarte important ca lucrurile să continue, chiar dacă nu la fel. „Aşa ar trebui să arate normalitatea. Noi o să continuăm multe din proiectele pe care le-am făcut şi le-am început anul acesta“, adaugă ele.

Timişoara poate să devină un loc pentru city-break. Oricum a devenit deja şi anul acesta. Multe persoane din ţară au venit în Timişoara recent. E un oraş ofertant, se întâmplă foarte multe lucruri şi lumea are de unde să aleagă.

„Programul de Timişoara Capitală Europeană a Culturii presupune şi foarte multe parteneriate. Am învăţat toţi foarte multe anul ăsta, am învăţat şi să lucrăm cu mediul de afaceri, care s-a implicat foarte mult în acest program anul acesta. Sunt colegi care au învăţat să aplice la tot felul de fonduri pentru evenimentele lor. Anul viitor nu va mai exista bugetul acesta la cultură, dar prin parteneriatele pe care le-au făcut operatorii culturali şi prin know-how-ul pe care l-au dobândit anul acesta, vor putea să continue“, conchid ele.