Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Mona Cosma, Szucsik Media: Comunităţile şi microcomunităţile din Timişoara au fost un motor în 2023. Când ele se pun în mişcare, pot să mute munţii

♦ În fiecare marţi de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Mona Cosma, fondatoarea Szucsik Media, o companie activă în sectorul media, dar care lucrează cu operatori culturali, spune că 2023 – anul în care Timişoara a deve­nit Capitală Europeană a Culturii – a fost cel mai bun pentru businessul său.

„Pentru sectorul media adiacent celui cultural, pentru o companie cum suntem noi, 2023 a fost cel mai bun an. Totuşi, dacă nu am fi activat în acest domeniu de atât de mulţi ani şi dacă nu aveam deja clienţii vechi şi foarte buni, poate că nu s-ar fi simţit atât de tare acest impact al Capitalei Cuturale“, spune antrepre­noarea. Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii Timişoara 2.0, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.

Anul acesta, firma Szucsik Media împlineşte 10 ani de activitate. Asociaţia culturală Kabaitan, susţinută de antreprenoare, împlineşte de asemenea un deceniu de activitate.

„S-a potrivit ca pe această dublă aniversare să avem un an special la Timişoara, un an care chiar a fost deosebit şi probabil că nu se va mai repeta.“

Ea a pornit la drum ca jurnalist, dar pentru că nu s-a putut integra, încadra şi conforma în sisteme, a hotărât la un moment dat să plece pe cont propriu. Era o perioadă destul de neclară în ceea ce priveşte freelancing-ul, dar cu un pic de curaj şi un pic de nebunie, a înfiinţat firma care iniţial a plecat la drum cu activităţi audio, ea venind din zona de jurnalism de radio.

„Am început aşa, timid. Apoi, live streaming-ul video, în special de când Facebook a implementat acest instrument, ne-a deschis noi oportunităţi şi am dezvoltat business-ul.“ Iar când a venit pandemia, chiar s-a născut o nevoie foarte acută de a transmite evenimente live, pentru că nu se mai putea participa fizic.

„Iar operatorii culturali, zona asta fiind cea în care noi activăm preponderent, au avut nevoie să ţină în continuare evenimentele şi astfel publicul s-a mutat în online cu ajutorul acestui instrument.“

Despre „aventura“ Timişoara 2023, Mona Cosma spune că a urmărit-o din 2016, de când oraşul a câştigat concursul cu dosarul de candidatură.

„Şi chiar a fost o aventură. A existat o mână de oameni care au făcut enorm de mult, iar oraşul a fost atât de viu şi atât de vibrant în 2023. Nu mă aşteptam ca Programul de Capitală Europeană a Culturii să aibă un impact aşa puternic în businessul meu pentru că s-a pornit cum strângul, din 2016 au fost bâlbe şi piedici şi a venit şi pandemia care a amânat evenimentul cu doi ani.“

Până la urmă a fost bine aşa însă, pentru că organizatorii au avut doi ani în plus pentru a pune totul la punct, crede antreprenoarea. „Nici anul trecut pe vremea asta nu eram atât de încrezătoare. Dar ce a rezultat, e ceva ieşit din comun de fain.“

Mai mult, ea e convinsă că energia asta va rămâne şi post 2023, tocmai bazat pe toate prieteniile care s-au sudat, care s-au consolidat, pe toate ideile noi care au venit. 

„S-au întâmplat foarte multe lucruri care vor rămâne în urma acestui an. A existat o energie fenomenală, iar energia asta sunt sigură că va rămâne, pentru că ne-am obişnuit cu un ritm de a ieşi, de a ne întâlni, de a face lucruri împreună. Ori asta e ceva  de nepreţuit. Totuşi, la anul vom vedea cum vom reuşi să păstrăm ritmul acesta în lipsa unor finanţări la nivelul celor care au fost în 2023.“

Chiar şi aşa, s-au legat nişte conexiuni foarte importante, au apărut actori noi pe această scenă culturală, s-au implicat mult mai mulţi oameni decât de obicei.

„Iar odată ce păşeşti pe teritoriul acesta, sunt convinsă că vrei să rămâi acolo. De aceea, eu sper că tot ce s-a declanşat acum, şi toată dorinţa asta de a fi «fruncea», să rămână motor în continuare.“

Mona Cosma e de părere că pentru ce înseamă Timişoara 2023, comunitatea, comunităţile şi micro-comunităţile din oraş au fost un fel de motor, iar când ele se pun în mişcare, chiar pot să mute munţii. Timişoara este o urbe multiculturală, cu 14 etnii care trăiesc aici.

„Pe unde am circulat în 2023, şi am circulat mult anul acesta prin Timişoara, am văzut oameni implicaţi, oameni bucuroşi să fie acolo unde sunt, să ştie că sunt parte din ceva foarte mare şi important. Am văzut turişti, totodată. Dacă mergi seara prin centru, prin toate pieţele, pe pietonale, o să auzi toate limbile posibile. Iar când vremea era frumoasă, terasele erau pline.“

Totuşi, mai sunt lucruri de făcut, adaugă ea, începând cu partea de infrastructură, cu aeroportul, care nu e cel mai prezentabil. Apoi, e nevoie de o sală de spectacole mare şi de mult mai multe săli de spectacol mici, care să aibă o sonorizare bună, să aibă tot confortul.

„Avem nevoie şi de un stadion pe care să vină o trupă mare, spre exemplu. Nu mai zic de Gara de Nord, care are nevoie de lucrări. Spre comparaţie, mi s-a părut foarte prezentabilă şi modernă gara din Arad.“

Ce e bine e că reintră cinematografele vechi în circuit, deja sunt reabilitate unele şi mai urmează şi altele.

În 2023, Mona Cosma spune că Szucsik Media a avut mult de lucru, a avut parte de evenimente variate, a făcut live streaming, a făcut after movies, a realizat fotografii sau alte materiale.

„O să facem un film al anului şi probabil că o să rămânem surprinşi (de câte evenimente au fost cele la care am participat – n.red.). Dar ce pot să spun este că, prin activitatea noastră media, a trebuit să particip la sute de evenimente, iar asta nu mi-a mai lăsat timp ca să merg eu pe persoană fizică. Am fost la trei evenimente pe persoană fizică în 2023. În rest, am avut tot timpul o cameră, un microfon ori alte instrumente media în mână.“

Totodată, antreprenoarea a avut acces la culise pentru că în paralel cu activităţile de business, a derulat şi un proiect cultural cu Asociaţia Kabaitan - a scanat din punct de vedere al accesibilităţii 20 de evenimente diferite din agenda Capitalei.

„Am avut patru persoane din grupuri vulnerabile, cu dizabilităţi, care au mers la evenimente şi au cercetat şi documentat accesibilitatea lor, atât în ceea ce priveşte infrastructura, cât şi conţinutul. Astfel, i-am însoţit pe Simona, care este nevăzătoare, pe Cătălina care este surdă, pe Tibi care are o dizabilitate intelectuală şi pe Mihnea care este în scaun rulant.“

Cu ei a fost la 20 de evenimente, unde a avut acces în culise şi a văzut toată munca din spatele cortinei. Şi asta i-a oferit patru perspective foarte valoroase asupra Capitalei Europene a Culturii, pentru că cei patru participanţi cu dizabilităţi au văzut altfel evenimentele, le-au trăit altfel şi au primit altceva acolo faţă de un spectator obişnuit sau faţă de un furnizor de servicii media.

„Am avut parte de mai multe perspective. Şi o să accentuez elementul de accesibilizare. Parcurgând tot oraşul, am văzut că, spre exemplu, Opera nu are rampă ca să intre cineva în scaun cu rotile. Oar un lucru e cert, cultura trebuie să fie pentru toată lumea“, conchide ea.