Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Narcisa Viorel, Garage Cafe: În ultimele weekenduri am avut trafic aproape dublu faţă de în mod normal. A crescut numărul de vizitatori în oraş, în special în a doua parte a anului

♦ În fiecare marţi de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

În 2023 a crescut numărul de vizitatori din Timişoara, mai ales în a doua parte a anului, spune Narcisa Viorel, cofon­datoare a Garage Cafe, o cafenea de specialitate cu o compo­nentă de cofetărie.

Ea pune evoluţia pe seama programului de Capitală Europeană a Culturii.

„Începând din vară sunt foarte mulţi străini. Noi aveam şi înainte o nişă. Veneau străini în vizită în special în weekenduri, dar în ultimele luni sunt în număr mai mare. Mai mult, avem şi români care vin din toată ţara. Aceste schimbări eu le pun pe seama programului de Capitală Euro­peană a Culturii. Suntem oricum foarte aproape de Muzeul de Artă, unde acum este expusă colecţia Brâncuşi. Şi chiar recent era o coadă considerabilă, care trecea prin dreptul cafenelei noastre şi continua.“

Per total, în 2023 sunt mult mai mulţi oameni în Timişoara, sunt mult mai multe evenimente - şi în cursul săptămânii, dar în special peste weekend. Şi, în general, centrul istoric este mult mai animat, plus că auzi tot felul de limbi străine, nu doar engleză. „Sunt foarte mulţi sârbi, italieni, germani. E o diversitate. Nu ne aşteptam ca acest program să aibă impact în businessul nostru, dar asta se întâmplă. Chiar e un plus adus oraşului. În ultimele weekenduri am avut trafic aproape dublu.“

Narcisa Viorel adaugă că sperăsă rămână şi după 2023 măcar ceva din toată expe­rienţa asta. Sigur nu va mai fi la fel, dar pe de altă parte, fiind atâţia oameni care au venit şi au văzut oraşul, poate revin sau dau mai departe.

„Oraşul este în dezvoltare, sunt foarte multe proiecte în derulare. Plus că deja s-au mai deschis afaceri. Spre exemplu, sunt destul de multe restaurante noi. Partenerul meu de business lucrează în HoReCa şi mai are încă două afaceri în ospitalitate - un restaurant destul de mare şi tradiţional şi încă un loc cu petreceri de noapte. Şi merg bine. Restaurantul care se află în Piaţa Operei e luat cu asalt zilnic.“

Totuşi, pentru a se dezvolta în continuare, Timişoara mai are nevoie de o serie de investiţii. Spre exemplu, aeroportul este foarte slab dotat ca destinaţii.

„Mi se pare un mare minus comparativ cu cel din Cluj.  Deşi avem Budapesta foarte aproape, e mult mai confortabil să pleci din oraş. Apoi, mai sunt cartiere care sunt în curs de renovare sau pieţe vechi, istorice, care încă nu sunt renovate, dar am înţeles că urmează să fie. Mai este de lucru, cu siguranţă, dar probabil că în următorii ani lucrurile se vor schimba.“

Fondatorii Garage Cafe au prăjitoria de cafea într-un cartier istoric, Iosefin, iar laboratorul în altul.

„Momentan nu sunt chiar acolo unde ne-am dori noi pentru a deschide aici şi cafenele“, spune Narcisa Viorel. Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii Timişoara 2.0, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.

Businessul Garage Cafe a fost fondat în urmă cu opt ani. Totul a plecat, de fapt, de la două produse - cafeaua şi prăjiturile - şi de la dorinţa de a îmbina.

„La vremea respectivă, nu exista în Timişoara niciun loc de genul acesta şi ne-am hotărât eu, împreună cu partenerul nou de business, să deschidem o unitate care să le aibă pe ambele. Eu fac prăjituri şi făceam şi pe vremea aceea. Făceam acasă şi mai colaboram cu tot felul de localuri mai mici din oraş. Partenerul meu avea un prăjitor de cafea mai vechi, pe care l-a pus în funcţiune.“

La început, nu erau obişnuiţi clienţii cu genul acesta de cafea şi li se părea acră, dar încet, încet s-au obişnuit. Cei care iniţial au vrut să încerce ceva nou, au devenit clienţi constanţi. Alţii s-au reorientat.

„Avem, de exemplu, şi foarte mulţi italieni care vin la noi, dar nu aleg cafeaua, ci preferă alte produse dintre cele pe care le avem. Noi avem foarte multe tipologii de clienţi.“

Sunt în primul rând avocaţi şi notari, pentru că în proximitate se aflăTribunalul Timişoara. Apoi, sunt elevi, pentru că tot lângă Piaţa Unirii sunt câteva licee.

„Sunt şi oameni care iubesc cafeaua de specialitate. Plus că avem clienţi care vin doar pentru dulce sau doar pentru mic dejun. Deci avem o gamă foarte variată. Iar peste weekend vin foarte multe familii cu copii. Şi cei mai mulţi turişti vin peste weekend. Atunci, ei reprezintă circa un sfert din total.“

Garage Cafe e şi astăzi în aceeaşi loc unde a început povestea businessul, dar pe lângă acest spaţiu antreprenorii mai au alte două, unu destinat prăjirii cafelei şi unul pentru producţie pe partea de dulce.

„Înainte de pandemie noi am mai deschis o cafenea, dar în contextul nefavorabil care a urmat, am închis-o. Am renunţat pentru că era într-un corp de birouri, iar cei care lucrau acolo încă nu se întorseseră, aşa că am decis că e mai bine să închidem. Rămânem aici deocamdată cu retailul, dar ne extindem pe partea de producţie, de vânzări la nivel de ţară, colaborăm cu alte restaurante, cu alte cafele. Vindem şi către oamenii care vor să îşi prepare singuri acasă cafeaua.“

Deşi Garage Cafe a fost printre pionierii pieţei de cafea de specialitate din Timişoara, piaţa astăzi arată total diferit.

„În fiecare an apar noi cafenele de specialitate, s-au deschis foarte multe. În 2015 eram singurii de pe piaţă care aveam prăjitorie de cafea în Timişoara. Existau alte localuri care aduceau cafea prăjită de la diverşi furnizori, dar nu era niciuna care să o aducă verde şi să o prăjească local. Acum s-au mai deschis, chiar şi anul acesta“, conchide antreprenoarea.