♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat oraşul în ultima perioadă.
Sergiu Mircea, director executiv marketing şi comunicare la Banca Transilvania, principalul partener al proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, e de părere că sectorul cultural, cu toate componentele lui, are un rol masiv în economie, atât direct, cât şi indirect, prin faptul că energizează, mobilizează oamenii.
„De aceea, cultura e foarte importantă în strategia noastră de CSR, dar şi de business. Finanţăm cultura, avem chiar şi produse pentru ONG-uri, produse care le finanţează nevoile până când reuşesc să-şi deconteze banii care, de multe ori, vin din surse publice.“
Totodată, executivul adaugă că Banca Transilvania e în mod obişnuit partener al evenimentelor culturale. „Avem acest noroc, această şansă. Suntem o companie mare, o companie transversală, care atinge toate straturile României. Trebuie să fim acolo unde sunt oamenii.“
Evenimentele culturale şi cele de divertisment joacă un rol important pentru populaţie şi de aceea banca a ales să fie acolo.
„Zona aceasta reprezintă un pilon important în strategia noastră de CSR, strategia noastră de a ne implica în comunitate. Recent, am decis să ne implicăm în proiecte mult mai mari, proiecte pe care noi le vedem ca fiind aspiraţionale pentru întreaga ţară şi care au forţa să inspire.“
Un astfel de proiect este Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023. Pe parcursul acestui an, în oraşul de pe Bega au fost (şi vor mai fi) peste 1.400 de evenimente, e vorba de filme, piese de teatru, dar şi expoziţii sau concerte.
„Acesta e şi unul dintre motivele pentru care am intrat în parteneriatul ăsta. Ne-am entuziasmat anul trecut când am văzut că lucrurile se întâmplă şi că putem să fim parte din poveste. Noi am văzut acest program şi ca pe un proiect de ţară. Credem că Timişoara Capitală Europeană a Culturii nu e un program important doar pentru Timişoara, ci pentru întreaga Românie“, afirmă Sergiu Mircea.
El a fost prezent în cadrul emisiunii Timişoara 2.0, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.
„Sigur că miza principală (a programului de Capitală Europeană a Culturii - n.red.) este pentru oraş, dar, totodată, miza e să arătăm că avem de ce să rămânem un weekend sau câteva zile în ţară, zile pe care altfel le-am fi petrecut în afară. E totodată o miză să le arătăm unor străini ce reuşim să facem şi poate chiar să-i aducem în România. Mizele sunt multiple. Cumva acesta a fost şi rolul nostru, dincolo desigur de o implicare financiară. Am vrut să folosim platforma Băncii Transilvania, să folosim numărul mare de clienţi pe care îl avem, să folosim rolul nostru în economie, ca să inspirăm oamenii şi să-i convingem să meargă şi să viziteze Timişoara, să-i dea mai multă importanţă.“
Executivul român a fost recent la Timişoara, iar faţă de acum ceva ani este un alt oraş. Ce s-a întâmplat în 2023 e de bun augur, sunt multe schimbări incrementale. Spre exemplu, în momentul de faţă, autorităţile sunt în plin proces de a finaliza reabilitarea faţadelor şi asta se vede şi se va vedea şi pe viitor din punct de vedere al turismului.
„Însă, la modul la modul general, sunt vizibile schimbări semnificative şi în alte aspecte. Recent, am vizitat Şcoala Internaţională din oraş care se extinde acum, iar asta e extraordinar.“
„Evident, am văzut şi expoziţia Brâncuşi şi am vorbit cu oamenii, am fost în restaurante bune, am văzut cum s-a îmbunătăţit şi piaţa ospitalităţii din Timişoara. Per total, cred că schimbarea e vizibilă în oraş.“
În opinia sa, în mod evident, expoziţia Brâncuşi e highlight-ul anului la Timişoara. Totuşi, programul de Capitală Europeană a Culturii nu este doar despre această expoziţie.
„Întreg anul are o are o semnificaţie mult mai mare pentru Timişoara. Şi, chiar dincolo de programul cultural, cred că merită ca fiecare dintre noi să ajungem aici şi să vedem sau să revedem un alt oraş din ţară. Poate să fie o destinaţie ideală pentru un city break sau pentru o vizită scurtă. Poate să fie la fel de frumos ca într-un city break în afară. Programul cultural e un motiv în plus pentru a ajunge aici.“
În ceea ce priveşte impactul programului de Capitală Europeană a Culturii pe termen mai lung, Sergiu Mircea crede că trebuie să fim optimişti pentru că rolul unui astfel de proiect e de a fi scânteia.
„În primul rând, într-un astfel de ciclu, se nasc şi se construiesc competenţe, se nasc business-uri, se naşte un apetit de a face lucruri în jurul culturii sau având ca pretext cultura. Şi asta foarte important. Cred că cel mai cunoscut exemplu apropo de competenţe e Silicon Valley.“
Acolo e un cluster de competenţe care s-au dezvoltat şi s-au înrădăcinat foarte bine. E o expertiză care permite ca lucrurile să fie făcute mult mai bine şi mult mai eficient într-un anumit sector.
Pe de altă parte, executivul e de părere că într-un an ca 2023 se construiesc conexiuni şi se construieşte o cale de comunicare.
„Mulţi dintre partenerii care au venit anul ăsta în Timişoara au cunoscut oameni, au cunoscut proiecte, iar lucrurile acestea vor rămâne şi astfel vom vedea o dezvoltare pe termen lung.“
În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor culturale în Timişoara, în mod cert nu va fi la acelaşi nivel ca în 2023 pentru că o serie de de fonduri vor dispărea. Însă o parte vor rămâne.
„Anul 2023 a fost un an reuşit pentru oraş.“
Când vine vorba de business, în România lider a fost mereu Bucureştiul, dar apoi urmează câteva oraşe precum Cluj, Iaşi, Braşov, Constanţa sau Timişoara. Timişoara a fost tot timpul în top, iar după mulţi indicatori conduce liga, adaugă el.
„Sunt prezente multe multinaţionale aici, e un vibe bun de business, sunt specialişti foarte, foarte buni în Timişoara, salariile sunt pe măsură. E o zonă de business care pentru noi a fost atractivă şi, evident, acestea sunt motive pentru care ne concentrăm atenţia pe oraş în continuare. Noi suntem extinşi la nivel naţional şi vizităm astfel multe localităţi din ţară.“
Sunt multiple care au un potenţial incredibil pe care şi-l şi valorifică. Nu vorbim doar de un potenţial nevalorificat în care ne încredem pe termen lung, ci de un potenţial care se materializează chiar acum. Toate oraşele mari, de la Iaşi, Cluj, Braşov, la Timişoara, oraşe care sunt în jurul a 300.000 de locuitori, au un potenţial foarte, foarte mare, explică executivul Băncii Transilvania.
Oradea e un oraş care a crescut foarte mult în ultima perioadă şi care arată bine din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere turistic şi din punct de vedere al dezvoltării HoReCa, de exemplu. Şi mai sunt şi alte exemple.
„În ceea ce priveşte Timişoara, pe viitor, pentru o dezvoltare a turismului, e nevoie, pe de-o parte, de o industrie de evenimente care să fie cât se poate de energică. Ea aduce un anumit tip de turişti. Vorbim atât de evenimente sportive, cât şi de concerte. Probabil că e un un subiect pe agenda autorităţilor şi a antreprenorilor locali. Pe de altă parte, e nevoie de o promovare foarte bună, care cred că anul ăsta s-a întâmplat. Oamenii au auzit de Timişoara mult mai mult decât până acum.“
Totuşi, Sergiu Mircea spune că e greu de spus în ce direcţie va merge turismul, un sector care a fost afectat în ultimii ani de mai multe evenimente externe.
„Totuşi, Timişoara, dar şi România în ansamblul său, devin destinaţii inclusiv pentru turismul de tip city break“, conchide el.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE