ZF 24 de ani. Unde era Franţa în 1998 şi unde este astăzi?

Aproximativ 100 de IT-işti români care lucrează în Franţa s-au înregistrat, din proprie iniţiativă, în mod oficial. Reputaţia forţei de muncă româneşti din acest sector, precum şi prezenţa a numeroase companii româneşti de IT în Franţa sugerează însă că această cifră este, de fapt, mult mai mare, au transmis reprezentanţii ambasadei Franţei în România la solicitarea ZF.

În afară de IT, societăţile cu capital românesc prezente în Franţa activează, în general, în sectoare precum servicii de consultanţă şi traducere, construcţii, transport, magazine alimentare şi activităţi de distribuţie.

„Deşi putem atesta prezenţa câtorva sute de entităţi româneşti în Franţa, numărul exact al acestora rămâne dificil de cuantificat, deoarece majoritatea companiilor sunt IMM-uri înregistrate doar în Franţa”, au spus reprezentanţii ambasadei.

În 1998, Franţa avea un salariu mediu net lunar de 1.576 euro, în vreme ce România se situa la 104 lei (90 de euro). Astăzi, salariul mediu net lunar al Franţei ajunge la 2.518 euro, iar cel al României – la 3.933 de lei (802 euro).

În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut, acesta era, în 1998, de 1.352 mld. euro în Franţa şi echivalent cu circa 37,4 mld. euro în România. Aproape un sfert de secol mai târziu, în 2021, Franţa a ajuns la o valoare a PIB-ului de 2.501 mld. euro, iar România – la 241 mld. euro.

Ca număr de angajaţi, Franţa cumula 24,3 milioane de oameni în 1998, România având, în acelaşi an, 5,2 milioane de salariaţi. În 2021, numărul de angajaţi ai Franţei a ajuns la 28,5 milioane, iar cel al angajaţilor din România – la 5,5 milioane.

Ziarul Financiar a ales să aibă o imagine de ansamblu asupra evoluţiei, în ultimii 24 de ani, a economiilor puternice din Europa şi a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, astfel că a transmis birourilor comerciale din România invitaţia de a creiona, în linii mari, dezvoltarea lor din ultimii 24 de ani, surprinzând unde se aflau în 1998 şi unde se poziţionează astăzi.

„Fiind un partener istoric al Franţei, comunitatea de afaceri franceză are o viziune pozitivă asupra României, care prezintă mai multe puncte forte”, mai spun reprezentanţii ambasadei Franţei în România.

Unul dintre aceste puncte forte este integrarea României în spaţiul european, un atu care facilitează schimburile comerciale şi încurajează implantarea de întreprinderi franceze în România. Perspectiva aderării la OCDE, intrarea în spaţiul Schengen şi în zona euro sunt obiective pozitive care încurajează mediul de afaceri să investească în România.

Dimensiunea şi dinamismul pieţei interne reprezintă un alt avantaj. Fiind a doua cea mai populată ţară din Europa Centrală şi de Est din cadrul UE, companiile franceze apreciază importanţa pieţei româneşti. Piaţa internă este susţinută şi de convergenţa economică rapidă a ţării, care favorizează creşterea puterii de cumpărare a românilor şi a consumului.

Competitivitatea industriei româneşti este încă un atu. În România, agenţii economici francezi beneficiază de unele dintre cele mai mici costuri de producţie din Europa, datorită unor salarii mai mici decât în majoritatea ţărilor europene, şi de o fiscalitate avantajoasă.

Pe lista avantajelor României se înscrie şi calitatea ecosistemului IT şi a infrastructurii de comunicaţii. Calitatea infrastructurii de telecomunicaţii din România, care este o referinţă în acest domeniu, este, fără îndoială, un atu pentru companiile franceze interesate de România. În plus, mediul de afaceri francez este foarte încântat de posibilitatea de a recruta ingineri cu înaltă calificare în sectorul IT.

La polul opus, lipsa investiţiilor în infrastructură, în special în ceea ce priveşte conectivitatea, lipsa de vizibilitate şi de consultare cu privire la evoluţiile în materie de reglementare, precum şi tensiunile de pe piaţa muncii sunt punctele slabe ale României în ochii companiilor franceze.

„Reţeaua deficitară de autostrăzi din România şi reţeaua feroviară învechită limitează schimburile dintre agenţii economici din întreaga ţară. Viteza medie a transportului feroviar de marfă, de 16 km/h, ilustrează perfect limitele echipamentelor din ţară.”

Lipsa de consultare cu actorii economici, care să ducă la evoluţia legislaţiei în domeniu, face ca evoluţiile legislative şi de reglementare să fie imprevizibile, ceea ce este foarte dăunătoare pentru mediul de afaceri, spun oficialii ambasadei franceze. Companiile au nevoie de stabilitate pentru a-şi putea respecta planul de afaceri planificat cu un an înainte, în relaţia cu banca, cu investitorii şi clienţii lor. Revizuirea, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă adoptate la 1 septembrie, a sistemului de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, fără consultarea actorilor din sectorul energetic, ilustrează acest punct slab, spun oficialii.

„Dinamismul economiei româneşti este însoţit de tensiuni accentuate pe piaţa muncii. Acest lucru sporeşte dificultăţile de recrutare ale întreprinderilor şi afectează competitivitatea forţei de muncă locale. În plus, întârzierile şi lipsa investiţiilor în domeniul educaţiei şi învăţământului superior, precum şi evoluţia structurală a populaţiei româneşti, conduc la temerea că această problemă se va agrava în anii următori, temere pe care companiile franceze o iau din ce în ce mai mult în considerare în decizia lor de a investi în România”, adaugă reprezentanţii ambasadei Franţei în România.