Una dintre aceste înregistrări video face parte dintr-o serie de propagandă produsă de SI, iar alta are temă jihadistă, a declarat Mubin Shaikh, un analist în domeniul terorismului.
Platforme ca YouTube vând timpi de publicitate unor companii, iar reclama este inserată înaintea unui videoclip. Agenţiile de publicitate nu controlează în mod direct unde le sunt plasate reclamele, însă pot preciza care sunt coordonatele publicului ţintă.
"Din perspectiva contractului, aceste corporaţii care plătesc o grămadă de bani ca să obţină clicuri pe YouTube ar putea să nu fie atât de încântate atunci când descoperă că clipurile lor sunt plasate înaintea unui videoclip destinat recurutării SI", a declarat Danny Cevallos, un analist juridic.
În pofida faptului că unele clipuri pot să nu încalce politica YouTube cu privire la violenţă, ele ar putea să nu fie considerate adecvate pentru publicitate.
Cel puţin două companii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de conţinutul asociat reclamelor lor, în contextu în care este aproape imposibil să se ştie câte reclame au fost difuzate înaintea unor clipuri de acest tip.
"Nu am ştiut că una dintre reclamele noastre a fost difuzată împreună cu acest clip", a declarat pentru CNNMoney un oficial de la grupul belgiano-brazilian Anheuser-Busch (AHBIF) cu sediul la Leuven, în Belgia, după ce a văzut clipul difuzat odată cu reclama multinaţionalei, precizând că acesta "are ghiduri stricte pentru partenerii media cu privire la momentul şi modul difuzării publicităţii". "Lucrăm împreună cu YouTube şi agenţia Mediacom pentru a înţelege şi rectifica situaţia", a subliniat el.
"Reclamele noastre nu ar fi trebuit să apară şi lucrăm împreună cu YouTube pentru a înţelege cum s-a întâmplat şi cum să evităm să se repete", a declarat Paul Fox, director de comunicare la Procter & Gamble.
Johnson & Johnson nu a răspuns solicitării CNNMoney de a comenta, precizează postul american.
Potrivit unui analist în domeniu, YouTube ar câştiga aproximativ zece dolari la 1.000 de clicuri de pe urma acestui tip de reclamă. Însă o sursă familiară cu modelul de afaceri al YouTube afirmă că gigantul nu face bani de pe urma lor, adăugând că dacă ar fi făcut profit l-ar fi trimis agenţiilor de publicitate.
YouTube dă asigurări că înlătură orice conţinut care incită la violenţă şi că este atent la plasarea reclamelor. "Avem ghiduri de publicitate stricte şi lucrăm să împiedicăm să apară reclame alături de videoclipuri, canale sau pagini după ce stabilim că acel conţinut nu este adecvat pentru promovarea partenerilor noştri", a declarat un purtător de cuvânt al gigantului.
În pofida acestor reguli "stricte", YouTube se bazează puternic pe membrii comunităţii sale să semnaleze nereguli cu privire la conţinut. Însă, la o rată de încărcare de date de 300 de ore pe minut, pot exista scăpări, comentează CNNMoney, care precizează că, după ce a semnalat problema, unele clipuri SI au fost îndepărtate din reţea, iar cele care au rămas postate online nu mai sunt însoţite de reclame.
