ZF 24

Deloitte: Sustenabilitatea va duce la o schimbare importantă a rolului directorului financiar, care va gestiona mai multe date non-financiare decât financiare în următorii ani

Deloitte: Sustenabilitatea va duce la o schimbare...

Autor: Roxana Rosu

23.05.2024, 11:06 207

Aplicarea criteriilor de sustenabilitate va aduce o schimbare importantă a rolului de director financiar (Chief Financial Officer - CFO), care probabil va presupune gestionarea mai multor date non-financiare decât financiare în următorii ani, în contextul în care directiva UE privind raportarea de către companii (Corporate Sustainability Reporting Directive - CSRD) impune noi cerinţe pentru care directorii financiari sunt, în general, numiţi responsabili, conform studiului Deloitte „Re/Insurance CSRD benchmark”.

„În România, directiva privind raportarea informaţiilor legate de sustenabilitate a fost transpusă în legislaţia locală prin Ordinul 85/2024 emis de Ministerul Finanţelor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat deja un proiect privind norma de aplicare a acestor cerinţe pentru asigurători. Interacţiunile noastre cu companiile active pe piaţa locală de profil arată că rezultatele studiului sunt valabile şi pentru România – ne aflăm într-o etapă de explorare, în care jucătorii din domeniu se familiarizează cu noile standarde de raportare privind sustenabilitatea din nevoia de a se conforma, şi în care eforturile sunt coordonate în principal de compania-mamă din cadrul grupului. Însă CSRD poate fi mai mult decât o nouă cerinţă de raportare, poate fi un prim pas în transformarea către un model de business care încorporează sustenabilitatea”, a declarat Ana Şerban, Director Servicii de Audit, Deloitte România.

Astfel, 76% dintre asigurătorii care şi-au definit cadrul de guvernanţă în ceea ce priveşte CSRD au atribuit această responsabilitate în principal directorului financiar - 53% - sau directorului financiar împreună cu directorul de sustenabilitate (Chief Sustainability Officer - CSO) - 23%.

„Aproape 20% dintre asigurătorii analizaţi de studiu nici măcar nu au desemnat un responsabil pentru raportarea CSRD, ceea ce arată ca unii dintre jucătorii din domeniu încă încearcă să înţeleagă noile cerinţe. Pe de altă parte, studiul evidenţiază faptul că 63% dintre aceştia au început să colaboreze cu auditorul extern, în încercarea de a armoniza aşteptările ambelor părţi cu privire la auditul şi raportul CSRD aplicabile pentru anul financiar 2024”, a declarat Claudiu Ghiurluc, Partener Audit şi Servicii Conexe, Deloitte România, şi Liderul Industriei de Asigurări.

Majoritatea asigurătorilor care au participat la studiu au creat o echipă centrală formată din maximum zece angajaţi cu normă întreagă, suplimentată cu până la 20 de angajaţi externi, integraţi într-o echipă mai mare, multifuncţională, formată din opt până la 40 de persoane. Pentru toate entităţile cu sediul în afara UE, compania-mamă este implicată în implementarea CSRD la nivel local, arată studiul.

Noua directivă UE este mult mai extinsă în ceea ce priveşte domeniul de aplicare, gradul de detaliu şi cerinţele de auditare decât orice alte reglementări, explică studiul, iar primele companii care fac obiectul acesteia vor trebui să pregătească un raport de sustenabilitate în 2025 pentru anul financiar 2024.

La un an de la intrarea în vigoare a CSRD, în ianuarie 2023, domeniul asigurărilor are un nivel de pregătire scăzut spre mediu.

Majoritatea asigurătorilor analizaţi de studiu sunt încă în faza de evaluare, 44% au efectuat analiza denumită Double Materiality Assessment (DMA), menită să identifice ce informaţii trebuie să raporteze în conformitate cu directiva, şi doar 25% au finalizat o analiză pentru a determina ce trebuie să schimbe şi cum să se pregătească pentru a se conforma Standardelor Europene de Raportare de Sustenabilitate (European Sustainability Reporting Standards - ESRS).

Dintre companiile analizate, cele cu sediul central în Germania sunt mai mature, în timp ce acelea care au sediul în afara UE sunt mult mai în urmă.

A doua fază, care urmează după etapa de evaluare, şi care constă în definirea indicatorilor de performanţă (key performance indicators – KPI) şi a formatului de raportare, înregistrează cea mai slabă evoluţie, potrivit studiului. Doar o treime dintre companii au început să lucreze la formatul raportului şi niciuna dintre ele nu l-a finalizat. Prin urmare, niciuna dintre companiile analizate de studiu nu a ajuns la a treia şi ultima etapă, a implementării.

Dintre aspectele impuse de Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate, care includ standarde transversale, informaţii legate de mediu, de aspectele sociale şi de guvernanţă, asigurătorii analizaţi consideră importante trei până la opt aspecte, cu o medie de cinci. Schimbările climatice, forţa de muncă, consumatorii şi utilizatorii finali, comportamentul în afaceri, biodiversitatea şi ecosistemul sunt considerate cele mai importante. Aspectele legate de mediu presupun cel mai mare efort, urmate de cele sociale, mai arată studiul.