HB-Henriot este una din cele mai vechi companii din Franta,producator de obiecte artizanale din lut pictate manual din 1690,scrie The New York Times. Compania a fost fondata in Bretaniapentru argila din aceasta regiune. Dupa ce apele raului Odet audevenit insa sarate, compania nu a mai putut utiliza argila deaici.
Totusi, aceasta nu a disparut, in pofida crizei economice sicompetitiei din Asia, guvernul considerand-o "o intreprindere apatrimoniului viu" al Frantei. Acesta a intervenit din timp,salvand compania si cele 54 de locuri de munca din cadrul sau.
Autoritatile din Paris au accelerat platile si rambursareataxelor catre companiile mici si mijlocii; a amanat plata taxelorsi a acceptat deduceri imediat; a acordat subventii egale aproapecu salariul lunar pe muncitor astfel incat firmele sa-si poatareduce costurile legate de forta de munca fara a pierde angajati; aacordat unele garantii de credit, astfel incat bancile sa acordecredite companiilor de acest tip.
HB-Henriot este un exemplu elocvent al modului in care Franta nunumai ca face fata crizei economice, dar a si devenit una dintrecele mai stabile economii din Europa, prima care a depasitrecesiunea si a inregistrat o crestere neasteptat de mare inultimul trimestrul al anului trecut, in timp ce economia Germanieia stagnat.
Franta a actionat din timp. S-a concentrat pe salvareacompaniilor si locurilor de munca, cateodata spre nemultumireapartenerilor sau din UE; a pus accent pe investitii in crearea delocuri de munca; si-a sustinut bancile s a facut presiuni asupraacestora pentru a da drumul creditarii si a decis sa permitadeficitului sau bugetar sa creasca timp de cativa ani, desi cumoderatie.
Dar Franta a avut si noroc. Economistul Alexandre Delaige spunesimplu: "Franta a fost afectata intr-o mai mica masura pentru casectorul sau imobiliar a fost mai putin important decat pentruIrlanda si Spania, finantele sale mai putin importante decat pentruMarea Britanie, si a fost mai putin expusa fata de Europa de Estdecat Germania".
Recesiunea din Franta nu a fost nici pe departe la fel deprofunda ca cea din Germania si cu atat mai putin decat cea dinStatele Unite. Cresterea din acest an este asteptata sa fiepozitiva, dar modesta, de aproximativ 1,2%, aproape similara cu ceadin Germania, comparativ cu 0,7% pentru Europa ca intreg si 2,2% inStatele Unite. Bancile franceze sunt insa intr-o stare mai bunadecat cele din Germania, iar Franta este cu mult mai putindependenta decat Germania de gasirea unor piete pentru bunuriprocesate si de lux.
Politica franceza este departe de a fi perfecta, crestereasomajului, in special in randul tinerilor, impreuna cu cea adeficitului bugetar si datoria nationala deja ridicata fiindprobleme ce vor persista dincolo de criza. Guvernul promite acum sareduca cresterea cheltuielilor publice la mai putin de 1% pe an din2011 si sa aduca deficitul la 3% din PIB pana in 2013, desi tintelesale de crestere par prea ridicate, iar majorari de taxe ar puteafi necesare. In general, insa, verdictul este unul pozitiv pentrupresedintele Nicolas Sarkozy si guvernul sau.
Meritele apartin in mare parte primului-ministru FrancoisFillon, ministrului responsabil de implementarea planului deredresare, Patrick Devedjian, si ministrului pe probleme economiceChristine Lagarde.
Dupa parerea multor critici, insa, succesul francezilor nu estesurprinzator, fiind mai mult legat de structura economiei decat depolitica guvernamentala. Dimensiunea sectorului de stat a"amortizat" oarecum recesiunea si a sustinut consumul.
Insa ceea ce face ca Franta sa iasa in evidenta este nivelulridicat al datoriei sale, care ar putea ajunge la 81,5% din PIB in2012, conform Insee, combinat cu nivelurile ridicate alecheltuielilor publice, deficitul fiind asteptat sa ajunga la 8,2%din PIB.
"Dupa criza, va trebui sa existe un moment al adevaruluiprivitor la deficitul structural", spune Cohen. "Guvernul spunefara majorari de taxe, dar cat timp va mai dura aceastasituatie?".
Cat despre HB-Henriot, cu un nou proprietar si un noudistribuitor american, aceasta incearca sa majoreze exporturile dela 10 la 30% din business. Totusi, compania va putea supravietuinumai daca exporturile ajung la 50% din vanzari. In caz contrar, cutot ajutorul de stat si toata retorica privitoare la identitateanationala, BH-Henriot va fi nevoita sa ia in calcul externalizarealocurilor de munca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
