În acest interval a făcut parte din conducerea unei companii despre care se spune că tranzacţionează local peste 1 milion de tone de cereale în fiecare sezon, a văzut ferme şi fermieri, a bifat 500.000 de kilometri prin România rurală, a închis o fabrică şi a primit vizita inspectorilor de la Consiliul Concurenţei.
Germanul s-a aflat în România la conducerea unei afaceri cu rulaje estimate la peste 700 milioane de euro anul trecut, construită precum „o adevărată armată“, dar a reuşit să păstreze o poziţie discretă.
Schuldt s-a şi străduit să rămână în afara luminii reflectoarelor, prezenţele sale în public au fost extrem de rare, la birou a putut fi văzut deseori venind pe bicicletă, iar produsele „de statut social“ aproape că nu există pentru executivul născut în apropierea oraşului Kiel (Germania).
„Pentru un german, Bucureştiul este la fel de departe cum este şi Parisul, dar un anume şoc cultural a existat atunci când am sosit în România“, spune Schuldt.
Misiunea din România a fost pentru german prima de expat, iar atunci când a ajuns pe piaţa locală el a preluat fotoliul de director comercial al Cargill pentru comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase. Una dintre primele schimbări pe care Martin Schuldt a fost nevoit să le facă a fost cea a stilului de negociere. El spune că stilul românesc este specific întregii regiuni şi este asemănător celui din Turcia.
