Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Depozitarul Central promit ca short-sellingul (vanzarile in lipsa) si conturile globale de tranzactionare, alaturi de cumpararea actiunilor straine direct de pe piata locala vor deveni realitate anul acesta.
Accelerarea procesului de diversificare a instrumentelor financiare de pe piata locala de capital a fost determinata in mare parte de fondurile de pensii obligatorii administrate privat, care vor intra ca jucatori la Bursa cu volume importante de active.
"Desi tranzactionarea prin intermediul conturilor globale a fost posibila atunci cand a fost infiintata piata RASDAQ, in prezent ea este posibila numai pentru titlurile Erste Bank. Incepand cu luna iulie, speram sa fie posibila tranzactionarea prin conturi globale pentru toti emitentii, masura care va duce la o crestere vizibila a lichiditatii", a declarat Ovidiu Sergiu Pop, presedintele Depozitarului Central, in cadrul conferintei "Comportamentul investitional in piata globala si viitorul bursei romanesti" organizata de Asociatia Brokerilor in parteneriat cu Bursa de Valori Bucuresti si Depozitarul Central.
Vanzarea in lipsa va deveni de asemenea posibila la Bursa din lunile iulie-august, potrivit lui Pop. Aceasta tehnica de tranzactionare presupune vanzarea de actiuni imprumutate de la broker, astfel investitorii vor putea marca castiguri si atunci cand cotatiile actiunilor scad, nu doar cand urca.
"Vrem sa lansam o piata alternativa moderna, prin care investitorii locali sa cumpere actiuni ale companiilor straine listate pe bursele din afara tarii, direct de la bursa din Bucuresti, fara a mai fi necesare alte demersuri pentru intermediere", a continuat presedintele Depozitarului Central.
Chiar daca gradul de lichiditate al titlurilor de stat si obligatiunilor este redus, bursa de la Bucuresti spera sa atraga investitii din partea fondurilor de pensii private, pana la listarea titlurilor de stat, estimata pentru sfarsitul lunii iunie.
"Suntem intr-un stadiu avansat de listare a tilturilor de stat. Speram ca pana la sfarsitul lunii iunie sa avem titlurile pe Bursa. Ulterior, cred ca fondurile de pensii administrate privat se vor orienta spre investitii in titluri de stat", a declarat Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
"Speram ca fondurile de pensii private sa-si gaseasca pe piata de capital din Romania societati in care sa investeasca, pana la momentul listarii titlurilor de stat", a spus Stere Farmache, presedinte si director general al Bursei de Valori Bucuresti.
Tentatia de a face plasamente externe pe piete unde obligatiunile si titlurile de stat sunt mult mai lichide este tot mai mare pentru fondurile locale de pensii private, in cautare de instrumente financiare lichide si cu un grad de risc scazut. Iesind pe pietele externe, fondurile se supun insa unui risc valutar destul de ridicat.
"Din fericire cresterea activelor fondurilor de pensii private va fi graduala. Pentru acoperirea riscului valutar, fondurile de pensii vor putea tranzactiona contracte futures pe dolar si euro la bursa locala", a explicat Farmache.
Dezvoltarea pietei locale de capital prin intrarea unei burse straine in actionariatul unui operator bursier local, in limita de 5% din capital, este sustinuta de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Depasirea pragului impus de 5% din capital nu va duce insa si la o depasire a pragului de detinere de 5% din drepturile de vot in cadrul bursei locale.
"Sustinem patrunderea unei burse straine daca acest lucru este benefic pentru cresterea pietei. Nimeni nu impiedica o bursa straina sa detina mai mult de 5% din capitalul operatorului bursier local, insa nu poate fi depasit pragul de detinere de 5% din drepturile de vot in cadrul bursei locale", a afirmat Gabriela Anghelache, presedintele CNVM.
Necesitatea majorarii pragului de detinere la societatile de investitii financiare (SIF-uri) a fost reafirmata de participantii la conferinta.
"Este clar ca trebuie sa se modifice pragul de detinere la SIF-uri. Insa acest lucru trebuie sa aiba loc treptat si sa fie motivat de dorinta actionarilor si nu de cea a mediului politic. Am propus majorarea pragului de la 1% la 2% atunci cand legislatia o va permite", a spus Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.
"Acum platim pretul cuponiadei de la mijlocul anilor '90. SIF-urile nu s-au nascut ca o necesitate a pietei de capital, drept dovada si statutul pe care il detin. Unii considera SIF-urile societati comerciale, altii le vad ca fonduri de investitii. Cu totii suntem constienti ca pragurile de detinere au fost depasite, dar nimeni nu face nimic", a spus Gratiela Iordache, deputat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
