Cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic politician din UE, a promis că va lua o hotărâre fermă privind sancţiunile economice menite să convingă Rusia să îşi schimbe strategia care vizează Ucraina.
Însă pentru aceasta Merkel va trebui să treacă peste interesele puternicului business german. Reprezentanţii marilor companii şi grupurile de lobby avertizează că peste 300.000 de locuri de muncă ar putea fi în pericol dacă sunt tăiate legăturile economice dintre Germania şi Rusia.
Germania poate exercita presiuni reale asupra Rusiei, luând în considerare relaţiile economice strânse dintre cele două ţări, însă un război economic se va dovedi costisitor pentru economia germană, este concluzia unei analize a Spiegel Online.
Anul trecut, schimburile comerciale dintre Germania şi Rusia au totalizat aproximativ 77 miliarde euro. Rusia exportă în Germania petrol şi gaze naturale, iar nemţii vând ruşilor produse de inginerie mecanică, medicamente, trenuri şi automobile. Peste 6.000 de companii nemţeşti sunt înregistrate în Rusia, iar investiţiile lor pe piaţa rusească au atins 20 miliarde euro în ultimii ani.
Compania germană BASF, cel mai mare jucător din industria chimică mondială, deţine participaţii la câmpurile gazifere din Siberia, iar în schimbul acestora Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, a primit unităţi de stocare a gazelor naturale în Saxonia Inferioară, un land în nord-vestul Germaniei. Fără produsele chimice speciale importate din Germania, Rusia nu ar putea rafina ţiţeiul, notează Spiegel.
Unii oamenii de afaceri germani nu văd nimic bun în sancţionarea Rusiei
Joe Kaeser, numit recent în funcţia de manager executiv al conglomeratului industrial german Siemens, a călătorit în Rusia de trei ori în primele 100 de zile de la numirea în funcţie pentru a aranja noi investiţii pe piaţa rusească, potrivit publicaţiei germane. Producătorul de materiale de construcţii Knauf are peste 5.000 de angajaţi în fabricile din Rusia.
Reprezentanţii marilor companii şi cei ai grupurilor de lobby avertizează că furnizorii de energie şi peste 300.000 de locuri de muncă ar putea fi în pericol.
„Mă tem că vom da drumul unui val de sancţiuni şi contrasancţiuni care vor cauza depresie şi nu vor folosi nimănui“, afirmă Eckhard Cordes, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Economice în Europa de Est, citat de Spiegel Online. „S-au făcut multe greşeli în relaţia dintre Rusia şi Vest, iar acestea nu pot fi puse doar pe seama Rusiei“, a adăugat Cordes.
Chiar dacă nicio sancţiune economică nu a fost aplicată până acum de Occident Rusiei, investitorii sunt precauţi, iar unii dintre ei şi-au amânat planurile de investiţii.
Retailerul german Metro a intenţionat să vândă anul acesta printr-o ofertă publică acţiuni la subsidiara sa din Rusia, însă planul este acum în pericol.
De asemenea, grupul german Volkswagen, cel mai mare producător de autoturisme din Europa, vrea să investească încă 1,2 miliarde euro în extinderea uzinelor din Rusia, însă investiţia este incertă acum.
Banca nemţească de dezvoltare KfW, deţinută de stat, intenţiona să semneze un acord cu banca rusească de stat VEB bank pentru o iniţiativă de investiţii de 900 milioane de euro, dar partea germană a anulat semnarea contractului.
Reacţia guvernului de la Berlin
„Economia Rusiei va fi mult mai vulnerabilă la sancţiuni decât afacerile germane“, a afirmat un oficial guvernamental din Berlin.
Autorităţile germane mizează pe faptul că economia rusească este dependentă de exporturile de gaze naturale, în timp ce Germania are suficiente rezerve de gaze, ceea ce înseamnă că dependenţa ei de importurile din Rusia nu este atât de mare pe cât se crede.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.03.2014
