România este arătată de mulţi ani cu degetul că ar fi codaşa Europei la reciclare, dar problema majoră nu este la ambalaje, unde avem o rată de 57%, ci la zona de deşeuri industriale şi municipale, unde procentul de valorificare şi reciclare abia depăşeşte 7%, a spus la ZF Live Valentin Durigu, tax director în cadrul KPMG.
„Toată lumea spune că România e codaşă la reciclare în UE, dar se discută la modul general. La deşeurile din ambalaje suntem în urma altor state, dar nu foarte rău. Suntem undeva la 57% la reciclare şi valorificarea deşeurilor din ambalaje. În schimb, la deşeuri industriale şi municipale, procentul e puţin peste 7%, enorm de puţin. În vest, în Belgia, Germania, Marea Britanie, gradul e peste 90%“.
Sectorul reciclării a fost zguduit anul trecut de scandalul OTR-urilor (organizaţiile de transfer de responsabilitate), după ce acestea au notificat companiile de la care colectau ambalaje că nu au atins obiectivele impuse de lege pentru anul 2014. Prin urmare, companiile au fost nevoite să achite penalizări de 2 lei per kilogram de ambalaj nereciclat, sumele variind între sute de mii de euro şi milioane de euro.
Prin lege, există trei categorii de companii care lucrează cu ambalaje şi trebuie să le recicleze: cele care livrează produse ambulate pe piaţă, cele care importă produse ambalate şi, a treia categorie, firmele care cumpără produse ambalate din alte ţări şi le vând în România.
În ceea ce priveşte obligaţiile legale de reciclare, ele pornesc de la un minim de 15% la lemn şi ajung la 60% la sticlă şi carton. În plus, există un obiectiv global, de 55% pe an, şi unul de reciclare prin valorificare, de 60% pe an.
„Cel mai greu, pe orice piaţă, este să asiguri reciclarea acestor deşeuri de ambalaje. Există o legendă urbană, că se colectează selectiv şi apoi toate deşeurile ajung la groapa de gunoi, dar eu nu mai ştiu să se întâmple aşa de câţiva ani“.
În timp ce în România discuţiile se concentrează pe ratarea obiectivelor şi neclarităţi ale legislaţiei, ţinta UE pentru 2030 este economia circulară, în care nu se mai generează deloc deşeuri. „Noi ne tot luptăm de 10 ani şi abia am reuşit să ajungem la 7%. Suntem toţi responsabili şi vom plăti toţi“, spune partenerul KPMG.
Ca idee, există două principii aplicate în ţările care au ajuns la procente ridicate de reciclare, cel al amenzilor şi cel al recompensei. Astfel, în unele state companiile „prietenoase“ cu mediul sunt recompensate, premiate, în timp ce în altele cei care nu îşi îndeplinesc obiectivele sunt amendaţi. De asemenea, sunt ţări care aplică ambele principii.
Potrivit lui Valentin Durigu, în legislaţia românească există în acest moment o serie de neclarităţi, un exemplu fiind obligaţia ca firmele să aibă un contract cu un OTR, deşi anul trecut companiile care încheiaseră astfel de contracte au ajuns să fie penalizate.
„Dacă eu anul trecut nu mi-am îndeplinit obligaţiile privind reciclarea, având contract cu un OTR, de ce anul acesta să fac din nou contract de acelaşi fel? Trebuie schimbată legea“.
În plus, generatorii de deşeuri au trei variante de a respecta legea în acest moment, două dintre ele vizând colectarea cu forţe proprii sau prin contract direct cu un reciclator. Dar în ambele cazuri, legea obligă compania să colecteze ambalajele şi să le ducă singur la reciclator, ceea ce este imposibil de făcut de către un producător care vinde produsele sale în diverse magazine.
În 2015, AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu) a derulat controale la organizaţiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agenţii economici pentru recuperarea deşeurilor de ambalaje de pe piaţă. Controalele au identificat o serie de nereguli în acest sistem, printre care raportarea de către OTR a unor cantităţi de deşeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. AFM a aplicat penalităţi fiscale pentru şase din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Cazul a fost trimis şi la Parchetul Înaltei Curţi, care a comunicat oficial că potenţialul prejudiciu cauzat de supraraportarea OTR se ridcă la peste 54 milioane de euro.
În urma anchetei la OTR, producătorii au solicitat suspendarea termenului pentru depunerea la AFM a declaraţiilor anuale privind deşeurile reciclate, diminuarea penalităţii de 2 lei pe kg, prevăzută de lege în cazul neîndeplinirii ţintelor de reciclare şi amnistie fiscală. Totodată, au existat semnale din piaţă privind intenţia producătorilor de a creşte preţurile produselor. În schimb, Ministerul Mediului spune că reducerea penalităţii nu este de dorit, deoarece penalităţile reprezintă un instrument pentru stimularea reciclării şi descurajarea depozitării la groapă.
