Banca Transilvania se va concentra în acest an pe finanţarea IMM-urilor din agricultură, unde există numeroase oportunităţi de investiţii, mai ales după ce interesul multinaţionalelor s-a redus, dar şi pe alte domenii, precum IT&C, construcţii şi infrastructură, a spus la ZF Live Andrei Dudoiu, vicepreşedintele BT.
„Feelingul în economie e pozitiv, vedem interes pentru investiţii noi. Antreprenorii au planuri de creştere. Lumea a reţinut din erorile creşterii explozive şi lucrurile sunt mai aşezate acum. Nu se mai vede oportunismul de dinainte de criză. Oamenii se uită pe cifre, pe echilibre, au învăţat din greşeli.“
În opinia vicepreşedintelui BT, sunt premise foarte bune pentru proiecte în agricultură, unde se văd efectele investiţiilor în echipamente şi ale consolidării terenurilor. În plus, se observă o scădere a interesului multinaţionalelor pentru această zonă, pe fondul unei reaşezări pe plan extern, ceea ce lasă loc antreprenorilor români. „Unii au curaj şi intră pe acest sector, alţii nu sunt pregătiţi suficient. Dar sunt oportunităţi. Ar fi benefice nişte asociaţii, nişte confederaţii, dar ele nu funcţionează încă în România.“
Un alt sector pe care BT vrea să fie mai activă este cel de software şi IT&C, banca urmând să aibă un departament pentru investiţii în industrii creative. „Deocamdată, învăţăm, ca să înţelegem mai bine businessul şi să vedem ce finanţăm.“
Din păcate, startup-urile au o rată mare de insucces în România, de până la 70-80%, băncile ezitând să se implice în proiecte aflate la început de drum, cu evoluţia nesigură. Totuşi, sunt situaţii în care antreprenorii aduc o garanţie şi reuşesc să obţină o finanţare.
Potrivit vicepreşedintelui BT, oportunităţi de investiţii sunt şi pe zona de infrastructură, mai ales la proiectele cu fonduri europene, dar şi pe construcţii, un domeniu care a crescut şi anul trecut. Totuşi, banca are o atitudine rezervată deocamdată, aşteptând să vadă ce se întâmplă cu legea dării în plată.
„Punctele tari în zona de IMM-uri vin din faptul că gena românească este predispusă pentru antreprenoriat. Un punct negativ este faptul că antreprenorii români nu simt momentul când trebuie să treacă într-o nouă etapă, la o organizare mai corporatistă.“
Un criteriu pentru a „simţi“ acest moment este atingerea unei cifre de afaceri de 4-5 milioane euro, când contabilul clasic al firmei ar trebui înlocuit cu un chief financial officer capabil să analizeze cash flow-ul şi să prevină dezechilibrele financiare. Un alt semnal este momentul în care antreprenorul nu se mai poate întâlni, vorbi zilnic cu fiecare angajat, pentru a-l motiva individual.
„Şi mai e partea de vânzări. Antreprenorii români vor să coordoneze singuri vânzările, dar e un domeniu specializat şi este nevoie de oameni pregătiţi.“ În plus, de la un punct încolo firmele au nevoie de asociere profesională, pentru a reduce riscurile, a creşte forţa de negociere şi a avea acces la informaţii relevante despre competiţie.
„Şi trebuie să investeacă în angajaţii care la rândul lor au spirit antreprenorial, pentru că deciziile lor sunt foarte importante. Să investească în traininguri. Să investească în oameni pentru că au nevoie de ei.“
În cazul BT, sucursalele pot acorda IMM-urilor un credit maxim de 400.000 euro, pentru produsele standard ale băncii.
Organizatoric, banca are o divizie IMM pentru firme cu afaceri de până într-un milion de euro, unde media împrumuturilor este de 15-20.000 euro, iar la nivel corporate există o categorie de mid-corporate, în care se califică firmele cu afaceri de 1-20 milioane euro, unde media împrumuturilor ajunge la 80-100.000 euro. „Avem planuri şi pentru acoperirea micro companiilor, cu afaceri de până în 500.000 euro“.
Din totalul clienţilor corporate, segmentul de IMM reprezintă circa 70%, în timp ce 25-30% sunt companii mari româneşti, cu afaceri de peste 20 milioane euro. Multinaţionalele au o pondere nesemnificativă, sub 0,1%.
Rata de neperformante este undeva la 10-11%, un nivel de echilibru, raportat la situaţia pieţei.
Andrei Dudoiu spune că evoluţiile pozitive la nivel macroeconomic nu se văd prea puternic la nivelul IMM-urilor, unde schimbările se fac cu paşi mici. „Totuşi se simte o evoluţie, un trend pozitiv, se vede în educaţia financiară a antreprenorilor“.
Pentru 2016, BT şi-a propus o majorare a soldului de credite pentru IMM de 9-10%, păstrând avantajele unei bănci locale, cu un model de business descentralizat, cu reacţie rapidă la nivel local.
Zona cu cel mai mare potenţial de creştere este Capitala, după ce banca s-a concentrat mulţi ani pe Ardeal, ajungând la o cotă de 30% în unele oraşe din regiune. „Transilvania, mai ales Timişoara, Arad cresc în continuare, Iaşi este o zonă puternică pe IT&C, iar Botoşani, Suceava au oportunităţi pe agribusiness“.
De asemenea, după preluarea Volksbank, banca este interesată şi de finanţarea proiectelor de real estate, fie prin creditarea persoanelor fizice, fie prin refinanţări ale unor portofolii de la alte bănci.
