• Leu / EUR4.9672
  • Leu / GBP5.7927
  • Leu / USD4.5844
ZF Real Estate

ZF Real Estate by Storia.ro. Andrei Ianculescu, head of project management Cushman & Wakefield Echinox: „Costurile de construcţie pot fi şi cu 20% mai mari pentru o clădire verde, construită la un standard ridicat“

27.09.2023, 00:06 Autor: Ioana Matei

♦ Costurile mai ridicate cu aproximativ 20% pentru clădirile verzi construite la standarde înalte reprezintă o provocare pentru dezvoltatori ♦ Totuşi, dincolo de „patalamaua verde“, beneficiile aduse de astfel de certficări devin din ce în ce mai concrete şi se reflectă şi în cifre, cum ar fi creşterea valorii de vânzare, a valorii chiriei, precum şi în atenţia acordată de investitorii instituţionali proiectelor imobiliare.

„Când vine vorba des­pre sus­te­nabilitate trebuie să facem o dife­renţiere între di­fe­riţii actori din piaţă pentru că măsurile de acest tip sunt diferite între un dezvoltator, proprietar şi chiriaş. În real estate, în termeni de suste­nabilitate ne referim în gene­ral la certificarea verde şi la amprenta de carbon; o certi­ficare verde poate aduce nu­meroase avantaje, cum ar fi creşterea valorii chiriei, creşterea valorii de vânzare, iar investitorii instituţionali încep din ce în ce mai mult să nu mai fie interesaţi de clădiri necertificate, fiind tot mai atenţi chiar şi la nivelul de certificare“, a spus Andrei Ianculescu, head of project management la Cushman & Wakefield Echinox, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

Certificarea verde aduce numeroase avantaje proiectelor imobiliare, inclusiv creşterea valorii chiriei şi a valorii de vânzare a proprietăţilor. Chiriaşii devin tot mai interesaţi de aspectele ESG (Environmental, Social, Governance) şi de certificarea verde în procesul de selecţie a spaţiilor închiriate. Clădirile certificate verde presupun costuri de utilizare mai reduse, fiind avanta­joase din perspectiva sustenabilităţii şi a eficienţei ener­getice. În contextul discuţiei, Andrei Ianculescu sublinia­ză că orice clădire poate fi certificată, iar nivelul de certificare depinde de eficienţa acesteia.

Clădirile cu cel mai înalt standard de certificare aduc beneficii semnificative angajaţilor şi chiriaşilor, contribuind la un mediu mai sănătos şi mai eficient din punct de vedere energetic.

Expertul evidenţiază că certificarea verde implică costuri de construcţie mai ridicate, reprezentând o provocare pentru dezvoltatori. Acest aspect explică faptul că majoritatea clădirilor certificate provin din sectoarele de retail, office şi industrial, în timp ce sectorul rezidenţial rămâne în urmă din perspectiva certificărilor.„Vorbim despre chiriaşi care îşi reduc costurile, dar trebuie să îi privim şi pe dezvoltatorii cărora le cresc costurile: o clădire verde, la un standard ridicat, înseamnă costuri de construcţie cu aproximativ 20% mai mari. Nu orice investitor este interesat să facă lucrul acesta, motiv pentru care majoritatea clădirilor certificate vin din zonele de retail, office şi industrial – rezidenţial aproape nu există pentru că dezvoltatorul vinde, nu-l mai interesează utilizarea spaţiului şi costurile reduse. În zona rezidenţială, publicul nu este educat neapărat să se uite în partea aceasta din cauza elementului de educaţie. Băncile au început să aibă costuri diferenţiate între investitorii care investesc în zona verde indiferent ce înseamnă verde şi cei care nu o fac.“

Potrivit lui, în România avem peste 550 de proprietăţi certificate verde: „Avem dezvoltatori imobiliari - atât cu capital românesc, cât şi cu capital internaţional, care încep să certifice întregul portofoliu pe mai multe tipuri de certificări, se văd investiţiile în această direcţie şi mai avem în România şi avantajul unui portofoliu nou în zona de office, practic în anul 2000 a început să se investească cu adevărat în zona de birouri, portofoliul fiind nou, este mai uşor certificabil“. Expertul aminteşte şi de proiectele de regenerare urbană, însă sesizează lipsa implicării statului în aceste direcţii: „Acestea sunt făcute majoritar de persoane juridice private, nu de stat – vedem transformarea unor zone industriale din Bucureşti în proprietăţi cu multiple funcţiuni – retail, office, hotel ş.a.m.d.; Braşovul are un proiect destul de cunoscut de regenerare urbană, care este făcut, din păcate, de privat – iar Clujul, este printre puţinele oraşe din România unde merită să se certifice o clădire din perspectiva poate a unui impozit mai redus. Acolo şi administraţia locală a înţeles avantajul pe care îl are inclusiv oraşul şi comunitatea dacă investitorii îşi certifică clădirile şi oferă posibilitatea unui impozit mai redus.“

Andrei Ianculescu subliniază că aceste proiecte ar trebui să beneficieze şi de implicarea statului român, de avantaje fiscale şi de parteneriate public-private. „Toate aceste proiecte de regenerare urbană în mod normal n-ar trebui să fie făcute fără statul român; din câte ştiu în Bucureşti nu există niciun avantaj fiscal pentru acest tip de proiecte, nu există parteneriate de tip public privat în aceste direcţii şi, din câte ştiu eu, niciuna dintre clădirile statului nu are o certificare verde – nici măcar una dintre clădirile emblematice ale ţării – Palatul Parlamentului.“

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Storia