ZF Real Estate by Storia.ro. Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services, Colliers România: „În Bucureşti, suprafaţa utilă autorizată pentru construire a scăzut cu aproape 50%“

♦ Chiar dacă preţurile locuinţelor au înregistrat o creştere moderată în 2023, aceasta a fost sub nivelul inflaţiei făcând, în mod paradoxal, locuinţele mai accesibile chiar şi în contextul actual.

„Vedem că în România, în ultimul an, am avut o foarte mică creştere a preţului la rezidenţial, însă de asemenea, similar cu Polonia, această creştere a fost sub rata inflaţiei, deci cumva în termeni reali, locuinţele au devenit uşor mai accesibile în această perioadă.

Ce vedem în schimb şi în România, chiar dacă nu vedem această influenţă a cetăţenilor din Ucraina care închiriază sau cumpără locuinţe, vedem o tendinţă similară cu cea din din Varşovia şi din Polonia, în care chiriile cresc mai repede decât preţul locuinţelor.

Şi în acest an, în Bucureşti, am văzut o creştere a chiriei  de undeva aproape 10% de la începutul anului şi şpână acum, pe când preţurile nu au evoluat la fel de mult, ci cu procente cuprinse între 0 şi 5%“, a observat Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services al Colliers România, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

În oraşele mari, diferenţele există şi în funcţie de proiecte sau de zone: „În anumite zone am avut mici scăderi, în special în cele periferice, în zona metropolitană, unde cea mai mare parte a cumpărătorilor cumpără prin credit, cât şi în centrul oraşelor“.

De asemenea, subliniază specialistul Colliers, vedem o scădere destul de mare a numărului de autorizaţii de constuire, dar, şi mai important: „Vedem o scădere şi mai mare a suprafeţei utile autorizate. E importantă această diferenţă pentru că ce se întâmplă cu suprafaţa autorizată este că  scade mai mult decât numărul de de autorizaţii. Asta se traduce prin faptul că dezvoltatorii construiesc proiecte mai mici, nu mai vedem ansambluri mari, mai vedem dezvoltatori luând un risc foarte mare pentru pentru dezvoltare în viitor şi vedem mai degrabă investiţii mai reduse în această zonă“.

Astfel, spune el, dacă numărul autorizaţiilor de construire a scăzut ca număr cu undeva circa 25%, dacă ne uităm în Bucureşti, suprafaţa utilă autorizată a scăzut cu aproape 50%: „Astfel, în perioada următorilor 2-3 ani vom vedea un ritm al construcţiilor mult mai scăzut şi probabil în 3-4 ani, un număr mult mai mic de de proiecte care apar în piaţă tocmai pentru că nu se mai dau autorizaţii. “

Suntem într-o criză?

„Ar trebui să vedem anumite elemente care cumva perturbă echilibrul între cerere şi ofertă. şi atunci când avem o mişcare dezordonată, fie pe o parte, fie pe cealaltă, vedem elementele unei crize. De altfel, dacă ne uităm la momentul anterior, în care preţurile au scăzut generalizat pe piaţa din România, momentul trimestrului II din 2020, când a venit pandemia şi am experimentat primul primul lockdown, acela fost momentul în care toată lumea s-a mutat cu lucrul acasă, traficul a scăzut considerabil, numărul de tranzacţii a scăzut. Aceea a fost o mică criză pe care am experimentat-o şi de altfel, preţurile au scăzut.“

Gabriel Blăniţă aminteşte şi de criza precedentă, unde a existat o scădere generalizată de preţuri  în fost perioada 2009-2013, ca urmare a crizei financiare din 2008. „Ce s-a întâmplat atunci pentru România a fost că peste noapte a dispărut finanţarea, al cărei curs a devenit exorbitant. Vorbeam despre dobânzi de 15-20%, iar în prezent dobânzile de 6% ni se par mari. Trebuie să punem în perspectivă lucrurile acestea pentru că am mai experimentat în România dobânzi mult mai mari de de atât şi de asemenea, aveam un stoc foarte mare de imobile, cu nişte dezvoltatori care au fost supra-îndatoraţi către bănci pentru a dezvolta din ce în ce mai multe locuinţe, pentru că şi cererea era alimentată foarte mult şi creştea foarte mult. Când a venit această criză financiară, finanţarea a dispărut, achiziţiile pe credit au dispărut şi ele, iar dezvoltatorii care s-au împrumutat pentru a construi cât mai multe ansambluri denţiale au avut de suferit şi au trebuit să vândă în pierdere pentru a da banii înapoi la la bancă.“