Curaj, rezilienţă şi flexibilitate sunt termenii care îi definesc pe micii antreprenori locali, care au dovedit în multe momente dificile că o criză nu e despre a pune stop, ci despre reinventare şi chiar creştere. Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă baza economiei locale, care nu doar că angajează cei mai mulţi oameni din economie şi reuşesc să fie cele mai profitabile businessuri, dar câştigă şi o pondere mai mare din totalul veniturilor în faţa marilor companii.

Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii, pe scurt denumite segmentul de IMM-uri, reprezintă nucleul economiei locale, fiind reprezentante nu doar de cele mai multe companii din economie, dar sunt şi cele care numără cei mai mulţi angajaţi, potrivit datelor Registrului Comerţului.

Numărul companiilor, în special al IMM-urilor, a crescut în ultimii ani, cu mici excepţii, ceea ce arată un trend pozitiv al economiei văzute pe termen mediu. Însă buna evoluţie nu este suficientă pentru a plasa România pe primele locuri în clasamentul antreprenorial.

Într-un mediu economic tot mai incert, determinat de creşterea costurilor şi a taxelor, antreprenorii sunt primii loviţi de orice schimbare apare în piaţa locală. Cu lecţia rezilienţei învaţă în ultimii ani, businessurile locale reuşesc să facă faţă provocărilor, însă unele se simt mult mai acut decât altele. Forţa de munca, mai exact găsirea oamenilor potriviţi, cât şi costurile salariale, administrative şi de producţie reprezintă cele mai mari provocări ale antreprenorilor în această perioadă, potrivit unui raport despre IMM-uri al Comisiei Europene.

Pentru micile businessuri, uneori e dificilă accesarea unei linii de credit pentru susţinerea activităţii sau pentru dezvoltare. Cu toate că mediul de business local a crescut foarte mult, reuşind chiar să se tripleze în ultimele trei decenii, bancabilitatea rămâne o problemă de fundal. Totuşi, micii antreprenori pot găsi soluţii care să îi ajute în dezvoltarea businessului, iar leasingul ar putea fi una dintre acestea.

De când digitalul a redefinit modul în care funcţionează mediul de business local, iar digitalizarea nu mai e doar un “nice to have”, ci un “must have”, antreprenorii vor ca interacţiunile cu banca, poate şi statul, să meargă în ritm cu businessurile lor. Digitalizarea înseamnă şi timp, care a devenit una dintre cele mai importante monede de schimb, motiv pentru care orice timp câştigat poate înseamna mai mult timp dedicat businessului. Cu aceste schimbări fundamentale, antreprenorii îşi doresc ca relaţia cu banca să meargă în aceeaşi direcţie, să există o interacţiune digitală, să fie rapidă şi intuitivă.

România are 2,7 milioane de angajaţi în microîntreprinderi şi companii mici şi mijlocii. Numărul lor nu s-a schimbat mult în ultimii trei ani. Din total, cei mai mulţi lucrează în microîntreprinderi, cei mai mici jucători din ecosistemul de business, mai mult de 1 milion. Şi acolo situaţia este neschimbată în ultimii ani. De ce aleg oamenii să lucreze pentru cei mai mici jucători din piaţă, ce pun pe masă liderii businessurilor mici? Umanitate.

IMM-urile rămân motorul pieţei muncii, iar datele oficiale de la nivel european vin să confirme această afirmaţie. Statisticile din un raport al Comisiei Europene despre evoluţia universului întreprinderilor mici şi mijlocii în 2024 arată că toate sectoarele de activitate din România au înregistrat creşteri ale angajării.

IMM-urile rămân un element-cheie al pieţei muncii, iar dinamica salariilor din companiile mici şi mijlocii devine un indicator important al felului în care evoluează economia. Deşi nu au forţa financiară a marilor angajatori, aceste companii dau tonul în foarte multe industrii, pentru că sunt numeroase şi angajează constant. Tema salariilor este însă cea care defineşte cel mai bine diferenţele din interiorul categoriei de IMM-uri.