Liberalizarea preţurilor şi investiţiile în energia regenerabilă au fost principalele subiecte de discuţie la Power Summit '12, eveniment organizat pe 28 şi 29 februarie de Ziarul Financiar şi la care au participat cele mai importante nume ale industriei de energie din România. Oficialii marilor grupuri străine cu operaţiuni pe piaţa locală au atras atenţia că România riscă să piardă investiţii importante dacă piaţa de energie nu va fi liberalizată, cu preţul unor costuri mai mari pentru populaţie şi cu riscul de a ajunge importator de energie dacă nu va obţine fondurile necesare pentru a finanţa investiţiile în tehnologie.
Dumitru Chisăliţă, consilier al ministrului economiei
Romgaz nu are o relaţie directă cu Gazprom, este vorba de Imex Oil şi Vitersal. Contractele expiră la 31 decembrie 2012. Nu ştiu ce va considera noua conducere a Romgaz cu privire la aceste contracte.
România nu are o strategie de securitate energetică reală, din punctul meu de vedere. Aceasta trebuie să plece de la principii care trebuie să separe elementele: strategia energetică, strategia deficitului energetic şi strategia clientului vulnerabil.
În momentul în care preţul se va baza pe cererea şi oferta din piaţă, toate elementele din aval se vor regla de la sine. Este un interes deosebit al investitorilor pentru acest tip de energie, în condiţiile în care gazele sunt mai ieftine decât alte surse energetice.
Capacitatea de înmagazinare pe care o avem acum în România satisface cererea din acest moment, de aceea investiţiile în alte capacităţi de înmagazinare vor aduce costuri suplimentare.
Sunt convins că dacă mâine vom liberaliza preţul la gaze, acesta nu va ajunge la nivelul preţului la care importăm din Rusia sau din alte părţi pentru că o parte din consumatori nu le vor putea suporta.
Nu cred că trebuie sprijinit niciun consumator prin subvenţionare a produsului ca atare. Orice pârghie de ajutor trebuie să respecte normele naţionale şi europene.
Piaţa este influenţată de cerere şi ofertă, iar eu am pledat recent pentru un preţ al pieţei. Aceste două elemente sunt dinamice. Poziţia mea este să dezvoltăm un mecanism pentru a ajunge la un preţ real al pieţei care să fie subvenţionat pentru anumite categorii sociale sau să se găsească alte metode. Preţul trebuie să fie dat de piaţă şi nu stabilit fix.
Gazele de şist se găsesc în zăcăminte cu porozitate şi permeabilitate mică. Aceste două caracteristici stăvilesc modul în care acest tip de gaze se pot extrage. Romgaz a iniţiat un grup de analiză pentru mai mulţi parametri. Studiile nu au fost finalizate, iar la acel moment vom putea discuta de cifre concrete despre potenţialul local. Pericolul gazelor de şist nu este real, însă investiţiile suplimentare presupun costuri mult mai mari, ceea ce face ca în acest moment aceste gaze să fie greu vandabile pe piaţă.
La finele anului trecut s-a semnat prelungirea acordurilor de concesiune, valoarea totală a cercetărilor se ridică la 500 de milioane de dolari.
În ultimii ani atât Romgaz, cât şi Petrom prin măsurile introduse în zona de cercetare şi exploatare au reuşit să diminueze declinul producţiei de gaze. Acest lucru a fost ocolit de previziunile făcute acum 10-15 ani.
În funcţie de mai mulţi factori, consumul, noile descoperiri etc. putem spune că România mai are gaze pentru o perioadă de la 10 ani la 50-70 de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
