Liberalizarea preţurilor şi investiţiile în energia regenerabilă au fost principalele subiecte de discuţie la Power Summit '12, eveniment organizat pe 28 şi 29 februarie de Ziarul Financiar şi la care au participat cele mai importante nume ale industriei de energie din România. Oficialii marilor grupuri străine cu operaţiuni pe piaţa locală au atras atenţia că România riscă să piardă investiţii importante dacă piaţa de energie nu va fi liberalizată, cu preţul unor costuri mai mari pentru populaţie şi cu riscul de a ajunge importator de energie dacă nu va obţine fondurile necesare pentru a finanţa investiţiile în tehnologie.
Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom
Am încredere în piaţa românească pentru că are potenţial de creştere peste EU 27. Avem o bază mai joasă decât economiile dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt domenii strategice cu atractivitate, industria energetică, agricultura. Sunt trei sectoare atractive pe baza cărora se poate dezvolta economia. Există însă şi industria inteligenţei româneşti care poate contribui la creşterea economică. Vorbesc despre industria IT, creaţie, industria auto, film, care sunt elemente competitive. Această industrie a inteligenţei poate duce la dezvoltarea României.
Pentru 2012 avem trei direcţii importante de investiţii pentru stabilizarea producţiei şi proiectelor de exploatare şi punerea în exploatare a centralei de la Brazi.
Cred că descoperirea din Marea Neagră este o veste îmbucurătoare pentru România. Această descoperire deschide un nou teritoriu. Am arătat că prin tehnologii, prin măsuri de dezvoltare, putem să mai găsim ţiţei într-o ţară care produce petrol de o sută de ani. Ce am făcut în Marea Neagră este exploatare la mare adâncime, un teritoriu cu riscuri extraordinar de mari şi cu incertitudini ridicate. Forarea la mare adâncime este cu atât mai provocatoare cu cât până acum nu s-au făcut descoperiri în Marea Neagră.
Provocarea din sectorul de rafinare este foarte mare. Cererea de ţiţei din Europa şi Turcia sunt previzionate a se reduce cu 20%. Rafinăria este în general un business regional, care acoperă cererea locală. Capacităţi de rafinare de peste 100 de milioane de tone au fost închise în Europa. În România avem capacităţi de procesare de 18 milioane de tone pe an, dar cererea este de 9-10 milioane de tone pe an. Capacităţile de rafinare sunt mai mari decât cererea din România.
Cred că energia este un potenţial de creştere pentru România, dar dacă ne uităm la avantajele sectorului, la prezenţa acţionariatului străin care are capacitatea să investească, cred că România are posibilitatea de a transforma acest sector în principalul vector de creştere economică.
Investiţiile străine din România s-au prăbuşit din cauza scăderii apetitului pentru risc al investitorilor. Reformele structurale sunt foarte importante. Dacă există încredere că reformele sunt propice pentru dezvoltarea afacerilor, atunci vor veni şi investitorii. Noi facem investiţii de 1 miliard de euro pe an. Cinci companii ca noi ar putea dubla nivelul investiţiilor făcute de stat.
O companie de stat poate face profit. Avem Romgaz care a făcut profituri. Cred în ideea de companie cu acţionariat privat, angajată să aplice principii de piaţă, care să îi maximizeze valoarea de piaţă.
Statul este acţionar în Petrom cu 20% şi ca orice acţionar îşi doreşte dividende şi o dezvoltare sustenabilă pentru că suntem un pilon de stabilitate, dar în acelaşi timp statul are şi calitatea de autoritate economică care îşi doreşte o piaţă care să funcţioneze pe principiile economiei de piaţă şi care să contribuie la dezvoltarea economică a întregii ţări.
Ca executiv, pentru mine cea mai mare provocare este transformarea companiei. Am plecat din România în 1993 şi am revenit în 2004, când înţelesesem modul de a activa pe o piaţă capitalistă. Această provocare de a transforma o organizaţie care a pornit de la o companie neperformantă, cu investiţii reduse, toate aceste provocări au fost rezolvate în şapte ani. Acum toată lumea spune despre Petrom că este o companie puternică, dinamică, nu numai o companie de petrol şi gaze.
Frumuseţea acestei companii vine pentru mine şi din natura Petrom. 51% din acţiuni sunt deţinute de un investitor industrial, 20% de stat, 20% de Templeton (prin Fondul Proprietatea), 6% de piaţă şi 2% de BERD. Nu cred că există zi în care cererile de la acţionari să nu genereze provocări şi care să nu necesite decizii calibrate pentru nevoile tuturor acţionarilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
