Liberalizarea preţurilor şi investiţiile în energia regenerabilă au fost principalele subiecte de discuţie la Power Summit '12, eveniment organizat pe 28 şi 29 februarie de Ziarul Financiar şi la care au participat cele mai importante nume ale industriei de energie din România. Oficialii marilor grupuri străine cu operaţiuni pe piaţa locală au atras atenţia că România riscă să piardă investiţii importante dacă piaţa de energie nu va fi liberalizată, cu preţul unor costuri mai mari pentru populaţie şi cu riscul de a ajunge importator de energie dacă nu va obţine fondurile necesare pentru a finanţa investiţiile în tehnologie.
Marius Ghica, CEO al The Rompetrol Group Corporate Center
Personal nu cred că grupul KazMunai va părăsi România. S-au investit 2 miliarde de dolari în Rompetrol şi asta arată o dedicare pe termen lung.
Anul acesta cifra de afaceri va fi undeva la 9,4 miliarde de dolari. Saltul vine din scumpirea cotaţiilor la petrol.
În ceea ce priveşte preţul benzinei, este vorba de factori structurali. Dacă ne uităm la 2009, barilul era la 40-50 de dolari, în 2012 este la 120 de dolari. În 2009 cursul era sub cel actual. Toţi aceşti factori determină evoluţia preţului la pompă.
Preţurile din România sunt aliniate la preţurile internaţionale. Suntem într-o piaţă globală. Produse dintr-o rafinărie din India ajung în Turcia sau în zona mediterană. Nu mai există noţiunea de piaţă închisă. Nu mai putem spune că suntem în România, că avem rafinării şi nu ne interesează ce se întâmplă în lume.
Dacă am fi ştiut unde merge preţul barilului de petrol, am fi făcut trading în Elveţia şi nu rafinare în România. Suntem destul de departe de prognozele pe care le-am făcut. Am pornit cu nişte estimări de curs valutar, dar şi în acest caz suntem puţin deviaţi. Din punctul de vedere al evoluţiei pare că ne îndreptăm către o creştere în continuare a preţului barilului de petrol. Sunt factori care pot duce ţiţeiul mai sus, mă gândesc la tensiunile din Iran, Golful Persic.
Cred că grupul KazMunai ar fi cumpărat Rompetrol indiferent de situaţia economică. Este o investiţie strategică. Trecem peste ciclurile economice atunci când luăm în considerare o astfel de investiţie.
Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 6,8 miliarde de dolari pe tot grupul. Am procesat 3,8 milioane de tone de ţiţei. Am vândut în România în jur de 1,4 milioane de tone, restul pe pieţele regionale. O contribuţie a avut şi divizia din Franţa.
Din cifrele noastre consumul a scăzut anul trecut. Suntem rezervaţi în privinţa consumului anul acesta. Scăderea va fi de câteva procente. Domeniul acesta este influenţat de ciclurile economice, trebuie să privim pe un orizont de timp de 7-8 ani. Pe termen lung sperăm la o creştere, dar nu semnificativă.
Benzinarii independenţi au ieşit din scenă. Ei mai reprezintă 10-15% din piaţă. Probabil vor rămâne jumătate dintre ei în următorii cinci ani. Sunt necesare investiţii constante pentru a îndeplini criteriile de mediu. Cei cu locaţii atractive pot intra sub umbrela marilor grupuri. Restul vor continua să iasă de pe piaţă.
Peste tot în lume profiturile se fac în zona de extracţie. Rafinarea şi distribuţia în partea noastră de lume, mă refer la Europa Centrală şi de Est, a văzut nişte evoluţii economice care influenţează foarte mult sectorul.
Industria aceasta este între ciocan şi nicovală, între o piaţă a ţiţeiului şi cea a produselor finale. Dinamica celor două pieţe dă profitabilitatea industriei de rafinare. În contextul actual avem o creştere a preţului ţiţeiului ca urmare a problemelor economice şi politice şi pe de altă parte pe cealaltă piaţă preţuri influenţate de criza economică din Europa. Rafinăriile ajung să fie strivite între cele două pieţe.
Este o problemă structurală în industria de rafinare din Europa, unde sunt multe capacităti de dimensiuni mici, iar în contextul economic actual de criză profundă şi pe fondul creşterii eficienţei energetice se manifestă supracapacitatea de producţie. Se prevede o continuare a tendinţei de închidere de capacităţi de rafinare.
Strategia noastră la nivel de grup este să finalizăm investiţia de 380 milioane de dolari în rafinărie în sensul creşterii capacităţii şi majorării eficienţei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
