• Leu / EUR4.9469
  • Leu / GBP5.8072
  • Leu / USD4.7475
ZF Vinul Românesc

Radiografia pieţei locale a licorii lui Bacchus: România este unul dintre cei mai mari 15 producători de vin din lume, dar la export e practic invizibilă. Consumul intern acoperă aproape toată producţia autohtonă

16 dec 2021

♦ Piaţa locală contribuie cu doar 0,1% la exportul mondial de vin, mai exact trimite peste graniţă licori în valoare de 35 de milioane de dolari ♦ Pe de altă parte însă, România nu este nici un importator important, vinul de peste hotare având o valoare de 81 mil. dolari, adică 0,2% din totalul mondial ♦ Cifrele arată astfel că piaţa este una autosuficientă, mai exact consumatorii preferă vinurile româneşti celor străine, iar producătorii aleg să îşi vândă vinul local mai degrabă decât la export ♦ Totuşi, această situaţie nu este una dezirabilă, ba chiar jucătorii din domeniu şi specialiştii afirmă deopotrivă că e nevoie ca vinul românesc să fie cunoscut peste hotare, putând chiar să devină brand de ţară ♦ Premisele sunt bune dat fiind că România este al şaselea cel mai mare producător de profil din Europa şi al 11-lea din lume în 2021, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) ♦ Cifrele aferente acestui an pun piaţa locală într-o poziţie favorabilă în contextul în care producţia este cu aproape o treime mai bună decât media ultimilor cinci ani - din punct de vedere cantitativ, pe când calitativ vinurile se remarcă la nivelul ultimului deceniu ♦ În acest context, ce rămâne de făcut?

„Piaţa românească de vin va continua să crească şi să se premiumizeze, iar va­rietăţile tipic locale, precum Feteasca Neagră, vor fi din ce în ce mai populare. România are o istorie de mii de ani (în producţia de vin – n. red.) şi ocupă locul 6 în UE şi locul 12 în lume (la nivel de 2020, la nivelul acestui an urcând o poziţie – n. red.), ceea ce ne îndreptăţeşte să avem o prezenţă mai semnificativă pe piaţa mondială, în special în segmentul premium, unde suntem subreprezentaţi“, spune Stelios Savva, CEO al Alexandrion Group, cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri.

Grupul are şi operaţiuni de import pe această piaţă şi are totodată producţie de vin sub umbrela The Iconic Estate.

Anul acesta a fost unul dintre cei mai buni din ultimul deceniu pentru producţia locală de vin – atât calitativ, cât şi cantitativ -, aceasta fiind estimată de OIV la 5,3 mil. hectolitri, în urcare cu 37% faţă de anul anterior şi cu 29% peste media ultimilor cinci ani.

Cifrele sunt cu atât mai îmbucurătoare cu cât e una dintre cele mai bune evoluţii din lume şi chiar contrastantă cu cea din Italia, Franţa sau Spania – cei mai mari trei jucători mondiali în ceea ce priveşte producţia anuală.

Pe fiecare dintre aceste pieţe, producţia a scăzut în 2021, conform aceleiaşi surse, ritmul variind de la aproape 10 la aproape 30%.

Deşi este un nume important în ceea ce priveşte producţia de vin, România nu este cunoscută peste hotare aproape deloc, iar cei care ştiu că piaţa locală face parte din lumea foarte veche a acestei băuturi – alături de state precum Georgia şi Bulgaria – identifică produsele autohtone cu unele ieftine, de volum, ceea ce nu este întotdeauna adevărat.

Executivul Stelios Savva de la Alexandrion afirmă că este necesar un efort comun la nivelul industriei pentru a creşte calitatea vinurilor atât la export, cât şi pe piaţa internă, şi pentru a crea mărci puternice la nivel internaţional. Un ajutor din partea statului ar fi, de asemenea, binevenit, aşa cum se întâmplă în cazul altor ţări din UE şi nu numai, care beneficiază de astfel de sprijin.

Piaţa de vin autohton s-a dezvoltat mult mai ales în ultimii 10-15 ani, când a beneficiat de fondurile europene care au fost investite în reconversia viţei-de-vie. Astfel, aceşti bani absorbiţi în proporţie de aproape 100% (unul dintre foarte puţinele exemple pozitive) au schimbat faţa industriei şi au atras atenţia mai multor investitori. Astăzi sunt circa 450 de producători de profil, iar în piaţă există 250 de crame. Diferenţa vine din faptul că unii jucători nu au propria cramă şi vinifică în altă parte.

Numărul producătorilor, ca de altfel şi cel al cramelor, este în continuă creştere, an de an – cel puţin până în pandemie - apărând nume noi.

„Piaţa de vin de peste tot în lume este extrem de concurenţială, iar brandurile româneşti de profil au investit mult în retehnologizare pentru a atinge un nivel de calitate ridicat, dar au nevoie de promovare şi de facilitatori pentru a ajunge şi mai departe. Cu siguranţă, mai avem de învăţat, promovat şi explicat potenţialul vinului românesc“, spune Dan Ştefănescu, head of national key account manager în cadrul Domeniilor Avereşti, o cramă din zona Moldovei care deţine peste 600 de hectare de viţă-de-vie, valoare ce o poziţionează printre cele mai extinse din punctul de vedere al suprafeţei cultivate.

România are 2,6% din toată suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie la nivel mondial, adică 190.000 de hectare plantate, potrivit datelor de la OIV. Această valoare poziţionează România pe locul zece în lume, aproape de Por­tugalia şi Chile, dar departe de lideri – Spania, Franţa şi Italia, fiecare cu peste 700.000 de hectare. De altfel, Spania este singura ţară care se apropie de pragul de 1 milion de hectare culti­vate cu vie.

România nu şi-a mai extins suprafaţa plantată cu viţă-de-vie de mai bine de cinci ani, ba chiar se remarcă o scădere uşoară, de 0,4%. Banii investiţi în domeniu în ultimul deceniu - în mare parte fonduri europene – au fost folosiţi pentru reconversia viţei-de-vie deja existente, nu pentru plantarea de noi suprafeţe. Mai mult, chiar dacă unii jucători din industria vinului anunţă că au plantat câteva hectare sau zeci de hectare noi, există altele lăsate în paragină.

Cele 190.000 de hectare reprezintă totalul suprafeţei cultivate, deci atât ceea ce au jucătorii care fac un business din asta, cât şi ceea ce deţin oamenii pentru consum propriu sau pentru vânzarea fructelor. Iar în cazul acestora din urmă, spre deosebire de pro­ducătorii de vin, investiţiile în domeniu sunt minime, mai ales când vine vorba de noi suprafeţe cultivate.

Executivul Domeniilor Avereşti spune că actualul context, marcat de pandemia de COVID-19, a forţat piaţa locală să se reaşeze şi să adopte noi strategii pentru a merge mai departe.

„Din păcate, una dintre soluţiile facile, cea de tip asociere pentru pro­mo­vare şi educare, în scopul construirii unor branduri de ţară şi regionale, atractive atât pentru consumatorii români, cât şi pentru cei străini, nu a fost exploatată suficient“, adaugă el.

În ceea ce priveşte promovarea – locală, dar mai ales internaţională -, Nicolae Călin, national sales manager în cadrul cramei Avincis, din zona viticolă Drăgăşani, una dintre cele mai cunoscute din România, afirmă că soiurile româneşti sunt cheia.

„Pariul pe soiurile autohtone este vital la export, toţi cei cu care am discutat şi sunt actuali sau potenţiali cumpărători din exteriorul ţării ne spun despre o curiozitate a consumatorilor externi pentru tot ce nu este soi interna­ţional, o aplecare către «exotisme» regio­nale. Avem şi o vorbă în Drăgăşani: „Crâmpoşia salvează România“ - pentru că toţi partenerii noştri externi comandă invariabil Crâmpoşie!“

Cu cât soiurile româneşti vor fi mai bine expuse în mediile internaţionale, cu atât mai mare va fi cererea pentru ele, adaugă el. Crâmpoşia Selecţionată şi Negrul de Drăgăşani sunt soiurile cu care se confundă zona Drăgăşaniului, acestea fiind apreciate atât intern, cât şi pe pieţele externe.

„În gama Olt de Vie se regăsesc exclusiv în Carrefour aceste două soiuri şi sunt sigur că, dacă se va face listarea gamei în reţeaua Carrefour Europa, aceste vinuri vor fi atât de apreciate, încât nu vom avea noi cum să satisfacem cererea ce va urma.“

Executivul face referire la retailerul francez Carrefour deoarece acesta are în România o serie de iniţiative menite să susţină industria viniviticolă locală. Astfel, compania are mai multe pro­grame, printre care şi Deschidem Vinul Românesc, care asigură prezenţa la raft a unor vinuri din diferite regiuni viticole, a unor etichete prezente exclusiv în magazinele Carrefour, dar şi a unor vinuri de top.

„În acest moment, avem pe rafturi în jur de 1.300 de vinuri liniştite şi spumante, iar în jur de 1.000 – deci aproape 80% dintre ele – provin de la crame din România. Vânzările de vin au crescut cu două cifre în fiecare dintre cei trei ani de la lansarea programului Deschidem Vinul Românesc, iar ponderea vinurilor din acest program creşte şi ea. Estimăm că acest trend se va păstra şi în următorii ani“, spune Mircea Niculescu, senior buyer Carrefour România.

Consumatorul român de vin preferă să cumpere şi să bea vinul autohton în proporţie mult mai mare comparativ cu vinul din alte ţări. Peste 80% din vânzări sunt realizate cu vinuri româneşti, adaugă Radu Gherman, director achiziţii lichide în cadrul Carrefour România. „Pe lângă struc­tura pieţei de vin româneşti, perspec­tivele legate de calitatea vinurilor - ca urmare a  in­vestiţiilor realizate în vie de multe crame româneşti, în tehnologia de vinificaţie, dar şi acumularea de know-how - ne-au determinat să construim un program cu obiective pe termen lung, de susţinere a vinurilor şi producătorilor români de profil.“

Afirmaţiile sale şi cifrele aferente Carrefour sunt confirmate şi la nivel naţional. Mai exact, România nu este niciun importator important, vinul de peste hotare având o valoare de 81 mil. dolari, adică 0,2% din totalul mondial. Cifrele arată astfel că piaţa este una autosuficientă, mai exact consumatorii preferă vinurile româneşti celor străine, iar producătorii aleg să îşi vândă vinul local mai degrabă decât la export.

„În ultima perioadă, am conştientizat mai mult decât oricând cât este de important ca oamenii să consume produse româneşti, să susţină producătorii locali şi comunităţile din care fac parte, pentru că astfel putem depăşi orice context dificil. Este firesc ca o ţară mare producătoare de vinuri să aibă o pondere semnificativă din consum reprezentată de vinuri autohtone. Avem exemple bune de urmat din Europa, exemple de ţări mari producătoare, cu pondere ridicată în consumul intern, dar care au reuşit să fie reprezentative şi la nivel de export“, adaugă Mihai Bălănescu, national sales director în cadrul Jidvei, unul dintre cei mai mari producători de vin din România.

Nici când vine vorba de export România nu stă foarte bine - mai puţin de 10% din tot ce realizează pro­ducătorii locali ajung peste graniţă. Piaţa locală contribuie cu doar 0,1% la exportul mondial de vin, mai exact trimite peste hotare licori în valoare de 35 milioane de dolari, conform platformei worldstopexports.com. Spre comparaţie, Franţa exportă vin de 10 miliarde de dolari, iar Italia de 7,2 mld. dolari anual.

Pentru a promova vinurile autoh­tone peste hotare, Carrefour România în parteneriat cu The Iconic Estate, parte din Alexandrion Grup, şi cu Marinela Ardelean, critic internaţional de vin, au organizat un eveniment în SUA, la New York. Astfel, peste 40 de jurnalişti, experţi internaţionali, importatori şi autorităţi au degustat şase vinuri româneşti realizate din cinci soiuri autohtone, dintre care unele cultivate exclusiv în România.

„Deocamdată, dorinţa de a dezvolta noi pieţe este mică, consumul de pe piaţa locală acoperă cea mai mare parte din producţie, însă este posibil ca interesul pentru pieţele externe să crească semnificativ în următorii ani. Atunci principalul obstacol va fi lipsa unei viziuni strategice la nivel de ţară. Fără un brand puternic care să susţină vinurile româneşti peste hotare, fiecare producător este pe cont propriu, trebuie să depună eforturi uriaşe şi nu întotdeauna cu rezultate. Din păcate, vinurile româneşti suferă în continuare de nişte asocieri negative greu de combătut“, spune Alin Lăzărescu, general manager Via Viticola, un producător important ce deţine vie şi în zona Dobrogei, şi în Dealu Mare.

Pentru a creea un brand modern şi convingător pentru vinul românesc va fi nevoie de un efort îndelungat şi coordonat din partea producătorilor, ideal susţinut şi de guvern. „Vinul poate fi cu siguranţă un brand de ţară valoros, care poate genera venituri şi care poate şi atrage turişti în ţară“, adaugă el.

Jucătorii din domeniu şi specialiştii afirmă deopotrivă că e nevoie ca vinul românesc să fie cunoscut peste hotare, putând chiar să devină brand de ţară. Până atunci însă, consumatorul local rămâne baza pentru aceste produse.

Un român consumă în medie circa 2,5 sticle de vin pe lună (23,5 litri pe an), cifrele fiind relativ stabile în ultimii trei ani, dar în creştere faţă 2015-2017, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor OIV (Organizaţia Internaţională a Vinului).

România se află pe locul 13 în lume la consumul de vin per capita, cu puţin peste 30 de sticle pe an (echivalentul a 2,5 pe lună).

Clasamentul este condus detaşat de Portugalia, micuţul stat din vestul Europei fiind atât un producător important, cât şi un consumator avid, cu 52 de litri de persoană pe an (6 sticle pe lună).

Pe poziţiile următoare se află Franţa şi Italia, state unde există o adevărată cultură a vinului.

În Franţa, spre exemplu, de multe ori prânzul şi cina sunt însoţite de un pahar de vin. În România, cultura vinului nu este la fel de dezvoltată, ba chiar există o scindare între urban şi rural. În timp ce în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării consumul este pe un trend ascendent, în mediul rural se preferă alte tipuri de băuturi alcoolice sau vin produs în casă.

Până în pandemie, în Capitală şi în Cluj-Napoca sau Timi­şoara, pe fondul creşterii puterii de cumpărare, consumatorii ieşeau mai des în oraş şi cheltuiau mai mult. Ba chiar se reorientaseră unii de la bere către vin. În acest context, în zona urbană s-au dezvoltat şi o serie de baruri de vin care adună iubitorii licorii lui Bacchus.

În pandemie, când localurile HoReCa s-au închis temporar, iar apoi mai multe luni au funcţionat cu restricţii, românii au mutat consumul din oraş acasă. Cifrele OIV arată totuşi că apetitul pentru această licoare nu a scăzut în 2020 versus 2019.

Acest lucru a fost posibil datorită canalului de retail care a devenit tot mai important.

„Până în pandemie, noi vindeam 99,99% din producţie în HoReCa, excepţie făcând un parteneriat pe care îl avem cu Carrefour. În ultimul an şi jumătate ne-am dat seama că pentru a rezista trebuie să fim şi în retail şi vrem ca acest canal să ajungă undeva la 20% din business“, spune Dan Balaban, cofondatorul Davino, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de vin de pe segmentul premium.

În afară de retail, HoReCa şi export, producătorii locali au mai găsit un canal important de vânzare, un canal care în alte ţări este un adevărat motor pentru business.

E vorba despre turismul enologic şi de vânzările de vin la cramă, care apar ca urmare a vizitelor. Această piaţă e abia la început în România, dar ea poate deveni o carte de vizită pe viitor, atât pentru vizitatorii români, cât şi pentru iubitorii de vin de peste hotare.

 

Parteneri: