De vorbă despre Design: Un proiect Iaşi - Bucureşti
Dacă înainte de 1989, nu ar fi fost nişte oameni entuziaşti şi excepţionali care au intuit rolul nemaipomenit al designului în dinamica sociala prin progresul economic, financiar şi cultural, astăzi am fi fost mult mai jos şi am fi fost mult mai întârziaţi în implementarea acestui nobil concept de viaţă şi devenire umană. Aduc aici aminte pe...Paul Bortnovschi, Ion Bitzan, Vladimir Şetran, Vlad Calboreanu, Ioan Popa, Ion Salvano, Paul Cheptea şi mulţi alţii care au scris primele carţi despre design cum ar fi Gh. Achiţei sau Paul Constantin. Acea perioadă a fost marcată de luptători nemaipomeniţi în impunerea, definirea şi dezvoltarea conceptului. Designul, care nici nu era numit în România, fiind un termen străin ligvistic, exista într-o "conspiraţie" întreţinută de pasiunea celor care credeau în el. Eu am avut bucuria de a apărea în presa comunistă alături de titulatura exactă a domeniului şi am avut bucuria de a mi se permite sa deschid expoziţii de "design industrial" chiar cu această titulatură prohibită. Şi astăzi cred în acest domeniu, şi astăzi cred că el va aduce împlinire profesională acelora care vor alege această meserie fantastică.
În anii comunismului, nişte conducători din instituţii industriale, convinşi de importanţa designerului (prin probarea lui în real cu peste 20 de modele serializate) m-au lăsat să concep în atelier, bazându-se pe reuşita produselor executate de o întreagă fabrică după conceptele mele. Reuşita lor a fost mărirea producţiei şi mărirea la trei schimburi a angajaţilor. Mulţumesc acelor angajatori clarvăzători ce au intuit în design un mijloc de progres şi reuşită financiară. Cred că atunci, când toate structurile erau rigide, au realizat un salt nemaipomenit care ar trebui sa fie înţeles şi astăzi de angajatori şi de oamenii de decizie...pe care nimeni nu-i mai împiedică să înţeleagă conceptul şi să folosească cuvântul DESIGN.
Sunteţi deja de o bună perioadă profesor la Universitatea George Enescu din Iaşi, la catedra de design...Cum apreciaţi ca a evoluat, dacă a evoluat, designul în România după 1989? Cum sunt studenţii care se apropie de această meserie? Ce aspiraţii au, ce doresc să facă (gândesc designul ca pe un lucru solid sau ca pe un fenomen legat mai degrabă de modă, de ceea ce se denumeşte, mai cu acoperire în alte părţi, ca "stiluri de viaţă")? Şi în fine, e posibil ca în sine cuvântul "design" să exercite un fel de miraj? Mă gândesc că puţini ştiu cât de puţin ofertantă este realitatea economiei româneşti pentru acest tip de creaţie.
Cei care cred în această activitate şi au făcut-o cu pasiune, au avut şi succes garantat. Toţi şefii de promoţie de până acum s-au remarcat în domeniu... şi nu numai ei. Este o meserie grea şi complexă, pe care noi o studiem din mai multe puncte de vedere: artistic, tehnic, social, cultural, istoric, economic... teoretic şi practic.
Cei care sunt creativi şi cei care cred cu adevărat în design au avut întotdeauna succes şi nu au dat vina pe diverse motive, legate de oameni şi conjucturi nefavorabile. Au reuşit pentru că au fost luptători şi pentru că au crezut în acest ideal - DESIGNUL. Unul dintre exemplele mele favorite este un fost absolvent, Romeo Arvinte, care era orfan, se întreţinea singur, nu lipsea de la universitate, avea invenţii în domeniul formelor brevetate la OSIM încă de student şi este acum unul dintre directorii de dezvoltare ai unei firme de tradiţie din Canada. O firmă care, în ultimii ani, a câştigat un loc remarcabil în cadrul firmelor din acelaşi domeniu din SUA şi Canada, prin produse inovative, bazate pe rezolvarea unor probeleme funcţionale marcante, până acum neintuite, neidentificate şi nerezolvate.
Eu îmi instruiesc studenţii să creada în succes, să nu se plângă. Acest fapt este probat deja prin câştigarea constantă (anuală) a mai multor concursuri naţionale. DESIGNUL este cel care găseşte soluţii la problemele cele mai complicate. Asta este menirea lui în societate -să rezolve probleme...
Cum spunea marele Charles Eames. Dintre aceştia, din câte ştiţi, cam câţi reuşesc să-şi găsească de lucru în domeniu? Sau rămân sa lucreze ca plasticieni în general (artă murală, creaţie vestimentară etc.)?
Am exemple multe de angajări, de la institute de design internaţionale până la mici întreprinderi, mişcate de propriii angajatori (designeri). Învăţarea designului te face un adaptabil aproape în orice domeniu ţi-ai dori. Sunt principii de lucru şi tehnici de documentare şi adaptare la domeniul ales. Nu ştiu de ce ar trebui să aleaga o altă direcţie în artele vizuale, mult mai păgubită de locuri de muncă ca designerii ????
Tocmai din acest motiv, Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi obţinut o finanţare importantă prin intermediul Programului POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), cofinanţat din Fondul Social European, la un nivel de circa 6.500.000 lei, pentru un interesant proiect, în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi SC SIVECO România, pe scurt "Colaboris - Reţea colaborativă on-line în învăţământul superior artistic românesc pentru compatibilitatea absolventului de design grafic şi industrial pe piaţa muncii". Ştim cu toţii că e mult mai uşor pentru absolvenţii de design grafic care sunt (şi în anii de boom erau absorbiţi într-un procentaj spre 100%) căutaţi în zona de publicitate, pe cînd zona de design industrial (mi-e teamă că adagiul lui Caragiale privind industria e valabil continuare) e foarte săracă în oferte.
Ofertele de lucru pot fi şi noi direcţii, pe care creativitatea designerului le poate deschide. Acest proiect ne-a ajutat în cercetarea pieţei pe domeniul grafic şi pe domeniul industrial în problematica locurilor de muncă şi în profilul designerului dorit de angajatori cât şi în profilul designerului ideal, schiţat şi conturat de profesioniştii domeniului. Mai mult, relaţia cu Universitatea de Artă din Bucureşti ne-a îmbogăţit reciproc, aducându-ne noi "soluţii" de funcţionare a conceptului educaţional de DESIGN. Aici am întâlnit oameni pasionaţi şi inimoşi.
Săptămâna viitoare, dialogul pe tema proiectului va continua, avându-l ca invitat pe Florin Grigoraş.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
