Dintru inceput s-a supusErnst David misterului, odată ce nu şi-a mărturisitadevăratul nume publicului iubitor de poezie.
A debutat in prea conservatoareaAustrie din anii cincizeci ai secolului XX, când funcţia dejudecător nu putea să rimeze cu histrionica ocupaţie de scrib depoezii. Aşa că a ales pseudonimul Ernst David, care i-a devenitadevărata identitate.
Natura, echilibrul, armonia,căutarea drumului, iată spre ce s-a indreptat poetul: "neincetat/vestesc mesteacăn mierlă şi şoarece/ legea cea mare"(neincetat).
Pentru a dobândi simplitate şinaturaleţe, omul trebuie să se supună unei goliri de sine, careeste menită a suprima propriul Eu. Acest lucru nu se intâmplă ca unact de supunere in faţa atotputerniciei şi atotcunoaşterii luiDumnezeu, ci pentru a simţi şi interioriza cu adevărat lumeaexerioară in toate corelaţiile şi armonia ei: "Yen Hui se dezbărăde muzica rituală/ depăşindu-şi nevoia de sunet/ se apropie dearmonie" (Yen Hui) sau "aici nu este nici o contradicţie/nici intre ureche şi sunet/ nici intre sunet şi armonie" (trepteIII).
Departe de vanitosul egocentrismeuropean se găseşte drumul ales: a simţi natura şi lumea până inprofunzimea lor şi a le locui până la piele inseamnă a teidentifica pe deplin cu ele, pentru a umple şi totodată a implinidin nou fiinţa golită de Eu: "inlăuntrul golului/ mă intind/necontenit răbdător treaz/ şi totuşi mă odihnesc/ adunat intr-unulsingur" (trepte III).
David trăieşte şi scrie inspiritul principiilor filosofiei daoiste: "wu wei",inacţiunea, nu inseamnă, pur şi simplu, "a pune mâinile insân", ci a fi, ca persoană, in consonanţă cu ritmurile naturale:"dacă se dezvoltă inacţiunea/ nu rămâne nimic nefăcut// dacă nurămâne nimic nefăcut/ lucrează cerul şi pământul in mare armonie/răsună linişte absolută// dacă se revarsă linişte absolută/ estestinsă amăgirea eului/ dacă este stinsă amăgirea eului/ se aprindece-i adevărat" (dacă se dezvoltă inacţiunea). Identificareapoetului cu diferitele lucruri şi fiinţe pare să fie o pregătireefemeră pentru starea unei păci superioare. Calea renunţării lasine, dizolvarea in nimic, toate acestea reclamă de la poet - caredin nimic creează lumea - transformări ce se apropie dereincarnare. Natura curge, sentimentele se contopesc, sunetuldevine sens.
David incearcă de asemenea săilustreze materializarea abstracţiunii in versurile sale: "m-aşinveşmânta cu purpuriul mocnit al zorilor/ şi l-aş purta pe subintunecime in sus// cu degetele lui de flăcări/ voi cuprinde cerulestic" (şi de-ar muri tot albastrul). Drumul, intinderea,călătoria par să-şi piardă alcătuirea concretă, atunci când suntaşternute pe hârtie: "urci urci/ un drum lung fără sfârşit"(fără voie intre stânci). Spaţiul se intoarce iarăşi inapoila sine şi işi părăseşte coaja materială. Calea, intinderea,călătoria sunt pentru poet spaţiul interior, care creează o altărealitate spirituală.
Ernst David
scriind nuscriu
scriind copiez inlinişte
o imagine a tăcerii
o imagine in careşed
un tablou in carecad
scriind nu cad
şi nimeni nu scrie
numai imagineavorbeşte
câtă vreme e o imagine atăcerii
Ernst David. Născut in 1932la Viena, Austria. A crescut in oraşul natal şi in regiuneaWaldviertel (landul Austria Inferioară). După absolvirea Dreptului,activează in Austria Inferioară şi la Viena. Publică poezii şieseuri in reviste, anuare şi antologii. I s-au tipărit mai multevolume de versuri, din care amintim: Experienţe (1976),Zi de zi (1982), reisen ohne zu reisen/ călătorind fără acălători, ediţie bilingvă, Bucureşti, 1996, trad. PeterSragher, in curgere - opere alese (2007).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
