Jean Sévillia
Incorectitudinea istorică
Editura Humnaitas
Traducere de Ileana Cantuniari. Jean Sévillia, autorul faimosului eseu „Corectitudinea istorică”, revine acum cu pandantul acestuia. Sumarul cărţii, la fel de bogat şi de incitant, include de data aceasta şi probleme controversate, prejudecăţi ideologice, tabuuri şi mistificări legate de istoria mare, a lumii: De ce oamenii au simţit uneori nevoia să fabrice un nou Isus, după gustul epocii? Care a fost cu adevărat contribuţia arabilor în transmiterea cunoştinţelor antice în Evul Mediu? Biserica a fost un obstacol în calea ştiinţei? Cine a profitat de pe urma colonizării? Cele două războaie mondiale au fost purtate în numele drepturilor omului? Într-un stil ferm, dar echilibrat şi dezinvolt, consacrat deja prin succesul cărţilor sale, Jean Sévillia construieşte, pe baza unei documentări riguroase şi bogate, un traseu sigur pentru ieşirea din păienjenişul de piste false ale interpretării istoriei.
„«Îmi urăsc istoria», pare să spună societatea noastră; însă această istorie este a noastră, şi nu putem trăi urându-ne. Dacă manipularea istoriei a existat întotdeauna, fenomenul a căpătat o întorsătură acută şi deosebită în cursul ultimelor decenii. Nu numai că figurile eroice şi momentele de glorie celebrate cândva au fost îngropate, dar privirea contemporană se focalizează asupra anumitor episoade... De ce atâta ură? De ce această ură de sine?“ (Jean Sévillia)
Mircea Carp
Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!
Editura Polirom
Cuvânt înainte de Dinu Zamfirescu. Volum îngrijit de Veronica Nanu şi Florica Dobre. Pentru multi romani, Mircea Carp este glasul pe care l-au auzit ani la rând la „Europa Liberă” sau „Vocea Americii”. Mircea Carp (n. 1923, Gherla), ziarist şi director-asistent la Europa Liberă (1979-1995). Militar de profesie, a luptat în cel de-al doilea război mondial; a fost rănit şi decorat. În 1946 este dat afară din armată din cauza activităţilor sale anticomuniste. Plecat în 1948 din România comunistă, a ajuns mai întâi în Austria, apoi, în 1951, în Statele Unite, unde a lucrat pentru postul de radio „Vocea Americii”. Dupa 22 de ani a revenit in Europa, la München, şi a continuat să transmită un timp pentru „Vocea Americii”, apoi s-a transferat la „Europa Liberă”, unde a rămas pâna la încheierea activităţii, în 1995. Îşi încheia întotdeauna emisiunile cu „Să auzim numai de bine!” De-a lungul carierei sale, Mircea Carp a cunoscut oameni şi a relatat evenimente de importanţă istorică: l-a însoţit în calitate de corespondent special pe Richard Nixon, primul preşedinte american care a vizitat România, a realizat reportaje despre cutremurul din 1977, dar şi despre evenimentele din 1989. Despre toate acestea şi despre multe altele puteţi citi în volumul său de amintiri, completat cu fragmente din dosarul de urmărire informativă întocmit de Securitate pe numele său, cu portrete ale personalităţilor pe care le-a întâlnit, cu reportaje şi interviuri.
Cum spune însuşi autorul, „aceasta este o carte de amintiri, dar şi de documente”.
Autorul povesteşte atât experienţele şi evenimentele trăite în România, cât şi pe cele din viaţa de exilat. Sunt cuprinse în plus, în partea a doua şi în anexe, extrase din documentele Securităţii referitoare la Mircea Carp, diverse portrete sau impresii ale altora despre Mircea Carp, interviuri, declaraţii şi reportaje.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
