În colecţii sau nu, Editura Eikon publică interesante cărţi care adună studii de filosofie. Iată câteva titluri.
Andrei Marga
Explorări în prezent
Reunesc, în volumul de faţă – spune autorul –, explorări pe care le-am întreprins în 2013-2014, în spectrul meu de preocupări, în viziunea unei filosofii orientată critic. Este vorba de o filosofie care consideră, pe urmele lui Fichte şi Habermas, că raţiunea implică voinţa de raţiune. Optica critică este legitimă câtă vreme neajunsurile sunt covârşitoare, încât prima atitudine matură şi responsabilă faţă de existent rămâne, în mod justificat, aceea a recunoaşterii lucide a ceea ce îi lipseşte pentru a putea fi socotit în ordine.
Analizele din volum le-am făcut accesibile în timp cititorului, ca intervenţii în viaţa publică şi culturală din 2013-2014. Periodicele „Contemporanul”, „Cotidianul”, „Lumea justiţiei”, din Bucureşti, şi „Tribuna”, „Ziua de Cluj”, „Făclia”, din Cluj-Napoca, le-au găzduit, în patru dintre acestea, prezenţa mea fiind constantă în ultimul an. Fiecăreia dintre aceste publicaţii îi adresez sincera mea gratitudine.
Sorin Borza
Geometria consensului.
Fundamentele politice ale autorităţii formelor de gândire
Sorin Borza pare, în această carte, un gânditor dispus să lanseze provocări: lipsit de complezenţa comună acceptă intrarea pe contra-sens şi toate riscurile care decurg de aici. Observaţia lui este că miza practică a gândirii a fost mereu câştigarea unei forme de autoritate, în numele căreia să poată impune o viziune, un model, o direcţie relevantă de înţelegere a lumii, adică o epistemă. În formele lui recente, însă, sistemul de autoritate academică şi ştiinţifică din societatea românească, dar nu numai, inversează voit sau acceptă interesat răsturnarea raporturilor. Nu se mai gândeşte de dragul adevărului şi cunoaşterii, ci „se produce” industrios adevăr şi cunoaştere în baza unor interese de putere, cu versiuni polifonice în prestigiu, legitimitate, autoritate. Autoritatea în plan politic sau în spaţiul public a unor figuri sau instituţii îşi arogă puterea de-a decide „adevărul” prin instrumentarea unor relocări consensuale, care sunt, în cele din urmă, versiuni pretins epistemologice ale regimului de vasalităţi medievale. Deşi garantează poziţii academice şi girează cariere, practicile consensului sunt în plan filosofic sterile, iar în plan etic vulgare, atavice chiar. Acestui atavism cu robă academică şi peruci simandicoase Sorin Borza îi ţine în faţă oglinda. El este un dizident amabil, împins pe poziţie de scrupule kantiene, de nevoi reflexive şi critice la care structura şi educaţia filosofică predispun. Aş spune chiar că obligă. Lipsit de patos romantic în observaţiile lui critice, departe prin structură de orice vehemenţe, al căror facil radicalism se alimentează adesea de la flacăra propriilor incertitudini, Borza păstrează vocea joasă, tonul politicos chiar şi atunci când indică devieri strigătoare la cer. Refuză morga profetică, deşi ţine în palme nisipul unui sistem măcinat de propria mediocritate, al cărui trist reflex este eschiva de-a se privi în oglindă.” (Vianu Mureşan)
Claudiu Mesaroş
Filosofia ca act de rescriere.
Studii de istoriografie filosofică
Cărţile sunt, după vorba lui Sloterdijk, „scrisori mai voluminoase adresate prietenilor”. Scrierea de faţă se adresează prietenilor filosofiei, ea lansând în acelaşi timp o ademenire, de la distanţă, spre descoperirea unui prieten necunoscut: publicul larg. Aceasta întrucât destinatarul unui text influenţează elaborarea lui şi, cum precizează Claudiu Mesaroş, „publicul recreează un text prin însăşi înţelegerea lui activă, pe multiple niveluri”, devenind co-autor, reinterpretând şi reconstruind discursul primit ca mesaj fondator al prieteniei.
Scrisă din perspectiva convingerii că textul filosofic este o operă deschisă, această lucrare abordează, avizat şi tentant, probleme precum: actualitatea şi inactualitatea filosofiei, condiţia problematică a expresiei „filosofie naţională”, semnificaţii ale publicului – ca filosof şi interpret etc. O tematică şi o lectură necesare, dar şi dovada serioaselor preocupări ale autorului, de istoric al filosofiei. – Alexandru Petrescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
