Sala Union, fosta cinematecăpentru cine işi mai aduce aminte, dădea senzaţia unei mici reuniunide cunoscuţi, prieteni chiar, care se salutau bucuroşi să se vadă,să mai schimbe cărţi de vizită ori doar să işi reconfirme datele decontact. Frigul iernii se oprise in hol, la propriu şi lafigurat.
Nostalgia - erau evocate momentede glorie a cinematecii, de filme de aur văzute aici - şi călduraemanată din sentimentul de solidaritate erau dominantele miculuiconclav, alcătuit in general din profesori universitari - ManuelaCernat, Adrian-Silvan Ionescu, Antoaneta Tănăsescu, Marian Petcu,artişti - Irina Petrescu, critici de film - Călin Stănculescu,cercetători pe la diverse institute şi câţiva, rarefiaţi,jurnalişti. M-a surprins… surprinderea plăcută a Manuelei Cernatvizavi de numărul mare de participanţi la un asemenea eveniment.Mie mi se păruseră puţini, dar repliindu-mi gândurile mi-am datseama că distinsa profesoara avea dreptate. Pentru mulţi, cinema-ula inceput cu mall-ul. Din păcate, insă, şi pentru mulţi tineri dinlumea filmului, cinematograful incepe in momentul când au văzut eiprimul film. Nu au fost in sala Union nici măcar tineri care, săzic aşa, tind să se profesionalizeze in arta cinematografică. Infond, povestitul filmului, copierea distribuţiei şi nişte ah-urientuziaste la prestaţia actorilor - de obicei pe principiul "cât debine arată diva sau masculul" - sunt suficiente pentru a scriedespre filme.
Un prieten imi povestea că, pevremea când era şeful secţiei Cultură la un mare cotidian, veneaumulţi juni şi multe june să scrie. Despre ce? Cum despre ce? Desprefilme. Cărţi, opera, balet? Plictisitor! Cu filmul e mai simplu -te duci la mall, iţi iei cola şi floricele, patetizezi impreună cupartenerul sau partenerii, te visezi vedeta şi ai la dispoziţie osumedenie de clişee - "aşa cum il ştim", "cu inegalabilul săufarmec" etc. -, dacă ştii şi o limba străină şi operezi cuinternetul mai tragi cu condeiul de la ce au scris alţii, pe altemeleaguri, despre film şi… intelectualul e gata să dea pe dinafarăin cronici.
Am făcut această digresiune sprea ajunge la eveniment: lansarea unui volum admirabil al unui tânărcercetător (iată ca mai există şi tineri studioşi, pasionaţi deceea ce a fost, nu numai de ceea ce este) despre inceputurilecinematografiei in Balcani (şi la noi!).
"Fraţii Manakia şi imagineaBalcanilor" de Marian Ţuţui nu este o carte de povestit. Nici măcarde rezumat. Este o carte pe care trebuie să o ai in casă, să ociteşti şi să o consulţi de multe ori când vine vorba de istoriacinematografiei. "Dar cine sunt aceşti fraţi Manakia?" se intreabăşi ne intreabă Adrian-Silvan Ionescu in prefaţă. "Este o intrebarelegitimă pentru lectorul sub ai cărui ochi a apărut pentru primadată acest nume cu rezonanţe ciudate: Ienache (Ion sau Ianakis) şiMilton (Miltiade sau Maltu) s-au născut in ultimul deceniu alsecolului al XIX-lea, la Avdella, in nordul Greciei, intr-o familiede păstori aromâni şi şi-au dedicat intreaga carieră imortalizăriiţinuturilor natale şi a oamenilor aprigi care le locuiesc. Au urmatcursurile primare la şcoala românească din localitatea natală -care fusese construită şi deschisă in 1867 cu substanţialul sprijinal Principelui Carol I al României. Ienache a continuat studiile laLiceul Românesc din Bitolia, pe care fratele mezin, inscris totacolo, il abandonează după un an. Mai studiosul Ienache va activaca invăţător mai intâi la Avdella, apoi la Gimnaziul Românesc dinIanina şi va fi pensionat din invăţământ in 1945, când şcolileromâneşti vor fi desfiinţate. Dar indatoririle de dascăl şiluminător al celor mici nu-l impiedică să lucreze şi ca fotografpentru că, atras de fascinanta lume a imaginii, el şi fratele săudeschiseseră un studio incă din 1898". Fotografia şi filmul aupornit şi au implinit multă vreme menirea de document. Iardocumentele in imagini ale fraţilor Manakia documentează, dar şisimbolizează arta imaginii statice sau in mişcare. Am văzut laUnion câteva secvenţe din fimele lor documentare produse lainceputul secolului al XX-lea. Dincolo de emoţia produsă dedocument, se simte un 'ce" artistic, o elaborare in şi dupăprinciipile artei, fără indoială demne de a fi studiate in clasă camodele. "In decursul lungii lor cariere in spatele aparatului defotografiat sau de filmat (...) ei au cutreierat in lung şi in latBalcanii surprinzând cele mai diverse aspecte ale vieţii cotidienea populaţiilor locale, foarte tradiţionaliste, sau evenimente dinistoria acelor ţinuturi tulburate de majore schimbări geopolitice,trecute dintr-o mână in altă a stăpânitorilor vremelnici. De laizbucnirea revoluţiei Junilor Turci in Bitolia la peroculoaselecete de comitagii albanezi şi bulgari, de la cadre cu unităţilemilitare italieneşti, bulgăreşti, greceşti, sârbeşti şi germane dinrăzboiul cel Mare la misiunea Crucii Roşii şi la Comisia de trasarea graniţei greco-sârbe, apoi in al Doilea Război Mondial, trupelegermane şi bulgare, dar şi partizanii din munţi, toată istoriazbuciumată a acelro ţinuturi a fost plasată pe clişeele fraţilorManakia", spune Adrian-Silvan Ionescu.
Sunt câteva invăţături pe carele putem extrage din luminosul şi documentatul tom al lui MarianŢuţui: nu ne cunoaştem istoria şi nu ne revendicăm valori careşi-au făcut o mândrie din a fi de origine română; nu ne ştimistoria de aproape - sunt dezvăluiri istorice excepţionale desprezona in care am trăit şi trăim, Balcanii; renunţăm la a aprofundace a fost inaintea noastră pentru că suntem superficiali in a trăidoar in prezent; filmul este un document in primul rând desprealţii, despre lumea de dincolo de noi şi mai puţin despre punereape tapet a unor minore experienţe personale cărora vrem să leconferim valoare exponenţială.
CONSTANTINSTAN(n. 28 iulie1951) este licentiat al Facultatii de Filologie (1974) aUniversitatii Bucuresti. Laureat al Academiei Române (2004) pentruromanul "Gerda". Cartile de proza i-au fost premiate de ASPRO,Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Festivalul "Poesis" SatuMare, revista "Luceafarul". Premiul APLER pentru jurnalismcultural.
Este prezent de la primul numar,saptamânal, cu rubrica "Reportaj", in "Ziarul deDuminica".
Este presedintele sectiei Proza aAsociatiei Scriitorilor din Bucuresti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
