Faţă de evenimentele politice în desfăşurare, leul rămâne sub presiune, iar randamentele la titlurile de stat sunt în urcare. Curtea Constituţională a trimis ieri spre Monitorul Oficial decizia prin care stabileşte că referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu este valabil doar dacă la vot ajung jumătate plus unul din numărul cetăţenilor înscrişi pe listele electorale (peste 9 milioane de cetăţeni, potrivit datelor valabile la alegerile locale din 10 iunie).
Şi aşa, situaţia nu este deloc calmă. Comisia Europeană va avea o şedinţă specială dedicată "cazului" România. Miercuri Executivul de la Bruxelles se va reuni pentru a adopta raportul semestrial pentru Justiţie pentru România - un document care, de la aderarea la UE, este elaborat periodic şi de care Bucureştiul nu a scăpat în ciuda insistenţelor.
Premierul român speră să-i fi convins pe liderii europeni că majoritatea politică pe care se bazează nu a încălcat statul de drept când a procedat la schimbările fulgerătoare din fruntea unor instituţii-cheie ale statului.
Dar realităţile de la Bruxelles arată altceva. Socialiştii europeni, familia politică din care face parte partidul premierului, PSD, s-au arătat mai îngăduitori cu Victor Ponta, dar au insistat că valorile pe care se basează UE nu sunt negociabile. "Valorile europene trebuie respectate de către toate statele membre ale Uniunii Europene, fără excepţie, şi este important ca la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu să fie asigurat cvorumul necesar, conform deciziei Curţii Constituţionale, a afirmat miercuri seară preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz (socialist), pentru ca ieri Serghei Stanişev, liderul Partidului Socialiştilor Europeni (PES), să anunţe că referendumul va fi monitorizat de către Comisia Europeană.
"Nu va fi tolerată încălcarea niciunei reguli a Uniunii Europene şi a principiului statului de drept."
Interesul presei occidentale faţă de ceea ce se întâmplă în România rămâne unul major. Într-un interviu acordat publicaţiei economice britanice Financial Times, Ponta afirmă: "Dacă există măcar una dintre deciziile noastre care nu este conformă cu standardele europene, nu voi cere şase luni, un an sau ceva, mă întorc acasă şi, dacă este ceva care ţine de responsabilitatea Guvernului, vom schimba imediat".
Premierul dă asigurări în publicaţia economică citată că USL va respecta condiţiile acordului de împrumut stand-by de tip preventiv în valoare de 5,3 mld. euro acordat de FMI şi UE.
Ieri Curtea Constituţională a explicat de ce a respins sesizările în cazul schimbării Robertei Anastase de la şefia Camerei şi a lui Vasile Blaga din fruntea Senatului: la data la care a fost sesizată, instanţa de contencios constituţional nu mai avea în competenţă atribuţia de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, după ce Guvernul i-a retras această competenţă. Prin retragerea ei, Guvernul s-a comportat neconstituţional, arată judecătorii în motivarea în care au declarat neconstituţional un proiect de lege în acest sens care, ulterior, a fost preluat într-o hotărâre de urgenţă.
Ponta trebuie să-i răspundă lui Barroso la o listă de întrebări privind situaţia din România
Premierul Victor Ponta a anunţat că a primit din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durão Barroso, o listă cu întrebări la care Bruxellesul aşteaptă răspunsuri foarte clare din partea Guvernului de la Bucureşti.
"Vom asigura astfel încă o dată că tot ce a fost ca bătălie politică săptămâna trecută nu afectează şi nu va afecta în niciun fel statul de drept, ordinea constituţională şi stabilitatea instituţiilor noastre la standarde europene", a declarat Ponta după discuţia avută, la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei căruia i-a cerut să trimită la Bucureşti experţi care să analizeze situaţia pe teren.
Înaintea întâlnirii cu Ponta, Barroso a declarat că este îngrijorat, dar nu vrea să anticipeze discuţiile pe care le va avea cu premierul român: "Suntem îngrijoraţi, acest lucru îl pot confirma. Dar nu pot spune mai mult înainte de întâlnirea cu premierul român".
După întâlnire nu au existat însă declaraţii comune şI era aşteptat un comunicat al Comisiei.
Astfel de "îngrijorări" pot fi explicate astfel. Ponta a anunţat că se va supune deciziei Curţii Constituţionale, iar referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu va fi valabil doar dacă la vot merg jumătate plus unul din numărul celor înscrişi pe listele electorale. Ceea ce contestă liderii europeni este chiar procesul în sine, considerând că el a fost posibil ca urmare a restrângerii unor prerogative ale Curţii Constituţionale.
Preşedintele Consiliului European continuă să fie "îngrijorat" şi după întâlnirea cu premierul român
Modul în care este văzută România la Bruxelles a fost ieri rezumată de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, după o întrevedere cu premierul Victor Ponta: sunt "profund preocupat" de recentele evenimente din România, din punct de vedere al independenţei justiţiei şi situaţiei statului de drept.
"Preşedintele Van Rompuy a exprimat profunda preocupare în legătură cu actualele evoluţii politice din România. Premierul Victor Ponta a fost încurajat să abordeze subiectele identificate de Comisia Europeană ca fiind problematice." Preocuparea lui Rompuy este transmisă într-un simplu comunicat de presă. De cealaltă parte, premierul afirmă: "Am venit la Bruxelles să explic tot ceea ce s-a întâmplat, dispus să ascult şi să rectific oriunde este necesar".
Premierul Victor Ponta a avut ieri la Bruxelles două întâlniri cruciale - cu preşedintele Consiliului European (şefii de state sau de guverne din UE) Herman Van Rompuy şi cu preşedintele Comisiei Europene Manuel Durão Barroso. Ponta dă asigurări că procesul va fi unul corect, dar, faţă de situaţia din ţară, are opinii clare: cu Traian Băsescu nu se mai poate colabora. Într-o nouă intervenţie declaraţie pentru El Pais premierul este şi mai categoric: dacă referendumul eşuează din cauza neparticipării la vot (el va fi valid doar dacă se prezintă jumătate plus unul din numărul celor înscrişi pe listele electorale, adică 9 milioane de cetăţeni), în România va fi generată o criză majoră.
Monitorizarea pe Justiţie ar putea continua câţiva ani. Integrarea în Schengen, probabil amânată
Săptămâna viitoare Comisia Europeană va adopta raportul pe Justiţie pentru România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). MCV-ul este un mecanism de verificare constrângător, dar România nu va scăpa de el în următorii ani, lasă să se înţeleagă Viviane Reding (foto), comisarul UE pentru Justiţie.
Ministrul justiţiei Titus Corlăţean, care l-a însoţit pe premier la Bruxelles, a avut o întâlnire cu comisarul, dar nu ar fi convins, potrivit European Voice. Ultimele evenimente politice ar urma să fie reflectate de raport. Aprecierile comisarului sunt defavorabile Bucureştiului. În opinia ei, situaţia politică din România ar reprezenta un mare pericol şi ar putea afecta progresele ţării spre o integrare deplină în Uniunea Europeană (integrarea în Spaţiul Schengen): "Personal, eu văd un mare pericol în recentele evenimente din România, care pot afecta progresele înregistrate în ultimii ani." Tot în nume personal, ea a emis ipoteza ca această monitorizare să mai dureze câţiva ani. Premierul român a comentat situaţia afirmând că autorităţile române speră ca raportul de ţară al Comisiei să nu lege procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen de actuala luptă politică. Liderul Grupului Socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, consideră, la rândul său, că este inadecvat ca un comisar european să condiţioneze o procedură administrativă - MCV şi aderarea României la Schengen - de o dezbatere politică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
