Cresterea sensibila a volumului sterilizarilor din piata monetara - sumele plasate de banci la BNR - a dus la o expansiune a costurilor legate de aceste operatiuni pana la niveluri greu de suportat pentru banca centrala.
"Costurile cu sterilizarea au crescut fantastic. Fata de decembrie 2004, cand depozitele la o luna si certificatele de depozit insumau 14 mld. lei noi, acum suntem la 25 mld. lei. Este un cost care se traduce direct in pierderi pentru BNR", a declarat Eugen Dijmarescu, viceguvernatorul BNR in cadrul seminarului "Piata financiar-bancara: provocari si oportunitati", organizat de Ziarul Financiar in colaborare cu ING Bank. Acest cost se traduce si in expansiunea deficitului cvasifiscal si, implicit, a celui bugetar, mai spune el.
Dijmarescu apreciaza ca volumul mare al resurselor plasate la BNR indica un decalaj intre resursele disponibile pe piata si cererea de finantare. Capacitatea economiei de a absorbi fonduri este redusa, resimtindu-se o lipsa de "proiecte viabile sau de manageri pentru aceste proiecte". Viceguvernatorul spune ca volumul mare al fondurilor de preaderare pe care Romania va trebui sa le absoarba va impune inchirierea unor astfel de manageri, daca ei nu pot fi gasiti aici. Pe de alta parte, viceguvernatorul spune ca bancile ar trebui sa fie mai agresive, sa ofere instrumente de accesare a acestor lichiditati pietei.
"Daca ne uitam la dobanzile la credite noi, atat pe retail cat si pe corporate, remarcam multe cazuri in care sunt sub dobanda de politica monetara. Aceasta reflecta atat politica descurajanta a BNR fata de cresterea creditului, dar si cererea existenta in piata", mai spune Dijmarescu. El considera ca in masura in care creditul s-ar indrepta mai putin spre consum ar fi bine, iar o astfel de situatie s-ar putea evidentia anul acesta.
Dijmarescu spune ca sustine si liberalizarea completa a contului de capital si a reafirmat angajamentul BNR de a face aceasta miscare pana la 1 septembrie.
Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management, a atras atentia asupra expunerii pietei la fluctuatii, ca urmare a liberalizarii contului de capital, amintind experienta din septembrie 2005, cand leul s-a depreciat cu circa 1.000 de lei vechi in urma deciziei BNR de a reduce dobanzile, pentru ca in februarie 2006 sa se aprecieze intr-o masura similara, dupa ce banca centrala a majorat dobanda de politica monetara. In acelasi timp, el nu intrevede riscuri legate de deschiderea accesului nerezidentilor la cumpararea de titluri de stat, in conditiile in care stocul de instrumente emise este foarte scazut, iar finantarea deficitului bugetar nu impune emisiuni consistente pentru anul in curs. "O liberalizare mai rapida ar putea sa debuseze in presiune pe curs. O neliberalizare intarzie accesul la unele instrumente si provoaca o intarziere a echilibrarii presiunilor pro si contra pe apreciere", spune si Dijmarescu.
Mihail Ion apreciaza ca bancile vor avea de luptat in perioada urmatoare cu costurile destul de ridicate ca ponderea in totalul veniturilor obtinute, media situandu-se peste cea a Europei Centrale si de Est. "Va fi o adevarata provocare pentru banci sa-si mentina rentabilitatea cu dobanzi la credite sub dobanda de interventie a BNR", afirma Ion, mentionand in acelasi context costurile mari de reglementare, mai ales cu rezervele minime obligatorii, precum si pe cele legate de extinderea retelelor de unitati. Misu Negritoiu, directorul general adjunct al ING Bank, spune ca bancile au costuri importante, inclusiv pe partea de gestiune a numerarului, in conditiile in care majoritatea platilor se fac cash. Totodata, volumul relativ redus al operatiunilor duce la deteriorarea indicatorilor de eficienta. "Sucursalele ING din Romania si Polonia au aceeasi cota de piata in economiile respective. La cote egale, noi avem 2,5 milioane de plati anual, iar ei au 50 de milioane de plati. Practic, ei fac de 20 de ori mai mult decat noi, desi ar trebui sa fim comparabili", mai spune Misu Negritoiu.
Reguli ferme pentru nebancare pana la toamna
Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului privind activitatea societatilor financiare nebancare - firme de leasing, de credite de consum si de credite ipotecare, case de ajutor reciproc si de amanet - vor fi definitivate pana in toamna, a declarat ieri Eugen Dijmarescu, viceguvernator al BNR.
El spune ca de-abia anul viitor banca centrala va avea o imagine asupra dimensiunii pietei finantarilor nebancare, in prezent existand numai estimari legate in principal de adancimea pietei leasingului.
"In prezent nu stim cate din aceste societati sunt cu adevarat active si probabil ca unele nici nu vor primi autorizare conform noilor reglementari", afirma Dijmarescu. Cu exceptia caselor de amanet si de ajutor reciproc, capitalul social minim al firmelor respective va trebui sa ajunga la 200.000 de euro.
Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, responsabil cu activitatea de supraveghere, spune ca "este necesar un tratament echivalent pentru banci si IFN-uri, deoarece aceste societati se finanteaza intr-o proportie semnificativa prin credite bancare, iar o expunere imprudenta a acestora creeaza instabilitate financiara inclusiv la nivelul sistemului bancar".
"Reglementarile sunt necesare avand in vedere ritmul de crestere al sectorului IFN-urilor in ultimul an, in special pe segmentul de leasing financiar. Activele totale ale IFN-urilor care desfasoara leasing financiar au atins la sfarsitul anului trecut 6,5% din valoarea activelor din sistemul bancar", a declarat Georgescu in cadrul unui seminar organizat de cotidianul Gandul.
El a afirmat ca dupa elaborarea setului de reglementari pentru fiecare segment vizat in parte, acestea vor fi publicate pe site-ul BNR, dupa care vor fi organizate dezbateri inainte de adoptarea formei finale. (Razvan Voican, Andrei Chirileasa)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
