Romania a facut un progres rapid in privinta numarului de carduri, desi are un decalaj de cinci-sase ani in urma celorlalte tari din Europa Centrala si de Est in privinta numarului de carduri aflate in circulatie, considera bancherii care au participat la seminarul organizat de Ziarul Financiar pe tema "Banii care se grabesc".
Bancile din Romania au investit destul de mult in acest segment, piata cardurilor fiind considerat domeniul cu ritmul cel mai ridicat de crestere intr-un interval atat de scurt de timp.
Pare ca totul este simplu si frumos. Dar desi cartile de plata incep sa fie tot mai mult utilizate in Romania, problema este insa ca sunt folosite doar pentru ridicare de numerar din bancomate, utilizarea lor pentru plati la comercianti fiind deosebit de redusa intrucat acestia nu doresc sa se implice.
Doar traim intr-o tara a "cash-ului" in care cultura in acest domeniu este destul de slaba. Participantii la intalnire au pledat, printre altele, pentru o mai buna promovare in randul populatiei a acestui tip de serviciu de plata, chiar prin intermediul unor initiative legislative care sa stimuleze utilizarea conturilor bancare.
Carduri multe, putine locuri unde le poti folosi
"Cei doi indicatori care caracterizeaza piata cardurilor sunt numarul de carduri emise - Visa si Europay - si numarul de comercianti care accepta aceste instrumente la plata, mai exact numarul de POS-uri (point of sales) care activeaza efectiv.
Cu numarul de carduri emise stam relativ bine, in piata fiind acum in jur de 1,2 milioane de carduri ceea ce noi consideram ca este acceptabil, desi de la punerea bazelor pietei cardurilor in Romania au trecut cinci ani.
Mai prost stam insa cu acceptantii de carduri care au efectiv POS-uri, care acum sunt undeva in jur de 1.000", a afirmat miercuri seara Raul Cosmin Baciu, reprezentantul departamentului autorizare carduri din cadrul BNR.
Oficialul BNR spune ca si reteaua de ATM-uri (bancomate) este destul de slaba, acum fiind functionale sub 900 de astfel de automate.
Dintre acestea, 60-70% sunt in Bucuresti, deci restul tarii este "destul de sarac" din acest punct de vedere. Bancherii au explicat ca un ATM este destul de costisitor - 20.000-30.000 de dolari si ca produsele de tip card (fie de debit, fie de credit), inseamna deocamdata pentru banci investitii mari si profit scazut sau deloc. "Cine crede ca aceste produse aduc profit in aceasta etapa se inseala.
Dar este o investitie pentru viitor pe care noi, bancile, trebuie sa ne-o asumam", a afirmat Bogdan Baltazar, presedintele BRD-Groupe Societe Generale.
Pe de alta parte, Marian Mitroi, directorul general al Romcard, spune ca desi cardurile au fost introduse mult mai tarziu in Romania, ritmul de crestere este mai accelerat decat cel inregistrat in primii ani de tarile vecine.
"Cred ca este domeniu cu cel mai ridicat ritm de crestere din Romania intr-o perioada de timp scurta. Bancile au reactionat imediat cand s-a dat semnalul, in 1995, au investit, asa ca nu sunt indreptatiti cei care ii critica acum ca percep comisioane ridicate. Suntem de abia la inceput de drum", spune Mitroi.
"Acest decalaj poate fi explicat in primul rand prin faptul ca in Romania primele carduri au fost introduse in 1995, in timp ce in Polonia si Cehia, de exemplu, acest lucru s-a facut mult mai devreme, in anii 1988-1989", a apreciat si directorul directiei de carduri din Banca Romana pentru Dezvoltare, Adrian Apolzan.
Numarul mic de POS-uri, aproximativ 1.000, detinute de comercianti reaprezinta o alta cauza a ramanerii in urma a pietei de carduri.
La aceasta se adauga mentalitatea populatiei, care nu a asimilat inca avantajele ce decurg din utilizarea unui asemenea mod de plata, precum si nivelul de trai scazut din Romania.
La randul lor, comerciantii nu respecta conditiile de acceptare prevazute in contractele cu bancile. Bancherii cred ca multi comercianti se feresc de operatiuni cu carduri pentru ca "ar trebui sa intre in legalitate", in sensul ca ar fi eliminate "vanzarile la negru".
"Le-as spune comerciantilor ca un contabil bun si destept costa mult mai putin decat neimplicarea in a accepta tranzactii cu carduri", a afirmat Bogdan Baltazar.
Presedintele Bancii Transilvania, Iosif Pop, considera ca reticenta in a accepta carduri la plata a comerciantilor poate fi privita din doua unghiuri.
"Pe de o parte comerciantii nu respecta conditiile de acceptare rezultate din contractul cu banca - neafisarea corespunzatoare a siglelor acceptate, ascunderea dispozitivului de citire card, invocarea unor scuze fata de clienti in scopul de a nu-l utiliza etc.
Pe de alta parte clientii nu reusesc sa depaseasca ideea de dematerializare a banilor, iar aceste piedici psihologice pot fi depasite printr-o permanenta comunicare", spune Pop.
Viitorul: veritabilele carti de credit
Marea majoritate a cardurilor emise de bancile romanesti sunt carduri de debit, care nu permit efectuarea de plati peste limita disponibilului in cont.
Toti bancherii prezenti miercuri seara la Crowne Plaza au fost de acord asupra viitorului industriei de carduri: aceasta piata va avea o dezvoltare exploziva in momentul in care va fi o oferta suficienta de veritabile carduri de credit.
Cu alte cuvinte, nu doar un card care sa ofere posesorului posibilitatea sa ridice de la ATM mai multi bani decat are in cont, pana la o limita maxima (de exemplu, 70% din venitul lunar).
Ci unul cu care sa cumpere direct din magazin pe credit, sa achite cu cardul si sa ramburseze bancii creditul fara dobanda timp de o luna-oluna si jumatate, dupa care sa inceapa sa fie perceputa dobanda.
N-ar strica un ajutor legislativ
Bogdan Baltazar apreciaza ca introducerea cardurilor de credit va impulsiona masiv piata cardurilor, dar gradul ridicat de saracie si legislatia incompleta nu incurajeaza bancile romanesti pentru a face acest lucru.
Reprezenantii BNR, Raul Baciu si Mugur atet, au mentionat ca nu este treaba bancii centrale de a promulga legii in domeniu, dar au fost de acord cu idee de bancarizare prin obligativitatea varsarii salariilor in conturi bancare.
"Traim intr-o cultura de cash, dar trebuie fara discutie impusa necesitatea conturilor bancare. Trebuie fortat acest lucru. Nu este posibil ca nici de exemplu cei care au salarii de peste 5-6 milioane de lei sa nu foloseasca carduri", a afirmat Mugur atet.
Lider pe piata cardurilor este in acest moment, potrivit datelor BNR, Banc Post care detine o cota de piata de 35%, pe locul doi fiind la egalitate BCR si BRD cu cate 25% din piata.
Numai zece banci din cele 44 inregistrate la Banca Nationala emit carduri, de debit sau de credit. Pentru acest an, alte cinci banci si-au anuntat, deocamdata, intentia de a intra pe piata.
Utilizatorii nu sunt foarte multumiti
Discutiile pe marginea acceptarii sau neacceptarii cardurilor ca instrumente de plata si a problemelor care ar putea aparea au "ridicat de pe scaune" cealalta parte a participantilor la seminar, adica pe beneficiarii acestora.
Aurel Pavel, directorul J'info Tours, s-a aratat nemultumit de faptul ca sunt insuficiente bancomate (angajatii J'info Tours isi primesc salariile pe carduri), si ca numarul de magazine care accepta astfel de instrumente de plata este destul de redus.
"In plus, operatiunile cu carduri au comisioane mult mai mari decat in alte tari, iar daca mergi la un alt ATM decat al bancii tale pur si simplu te jupoaie", spune Pavel.
El a mentionat ca in tara situatia este si mai "neagra" decat in Bucuresti. 'Sunt locuri in tara unde clientii mei s-au lovit de neacceptarea chiar a cecurilor, ce sa mai vorbim de carduri", a adaugat Pavel.
De aceeasi parere a fost si Eugen Dragomir, directorul institutului de cursuri la distanta Codecs, care a mentionat ca desi cea mai mare parte a cursantilor au carduri, de credit sau de debit, au cultura in acest sens, se lovesc in Romania de imposibilitatea folosirii acestora.
Un alt aspect luat in discutie a fost daca magazinele virtuale accepta sau nu carduri ca instrumente de plata, concluzia unanima fiind: "persista neincrederea si frauda este destul de mare".
Olimpia Dobre de la e-mania a spus ca acest magazin virtual a exclus din start plata prin card, considerand ca riscul de fraudare este prea mare.
Totusi, Monica Bacila de la eeebid a anuntat ca acest site, care pune in legatura vanzatorul cu cumparatorul ar putea introduce pana la sfarsitul verii acestui an si plata prin card, in conditii de "securizare" a tranzactiilor.
Romania mai are de invatat de la Polonia si Ungaria
Daca privim lucrurile in perspectiva regionala, distanta dintre noi si celelalte tari din zona in domeniul cardurilor ramane extrem de mare. De exemplu, in anul fiscal incheiat la 31 iunie 2000, Polonia inregistrase 6,6 miliarde de dolari care s-au gasit pe cardurile de tip VISA.
Ungaria, o tara cu o populatie de cinci ori mai mica, avea si ea cheltuieli de 2,2 miliarde. Romania, la o populatie dubla fata de cea a Ungariei, nu reusise decat 134 de milioane. ai totusi, se va spune, aceste tari isi pot permite.
Intr-adevar, isi pot permite mai mult decat noi, insa diferenta n-ar trebui sa fie atat de mare. Pentru ca, potrivit datelor statisitice, diferentele in venit pe cap de locuitor sunt mai mici decat cele la capitolul dotarii cu carduri.
Polonia are un PIB de 6.800 de dolari, Ungaria de 7.400, iar Romania de 4.050 de dolari.
Potrivit oficialilor celor doua entitati emitente de carduri pe piata romaneasca - Visa si Europay- Romania se pozitioneaza ca una dintre cele mai dinamice piete de carduri de plata din Europa Centrala, dandu-se totusi exemple de piete mai mature ca Polonia, Cehia sau Ungaria.
Potrivit ultimelor date ale Visa, In Europa Centrala si de Est, Romania este a cincea tara ca volum de cheltuieli pe carduri Visa, pe locul intai in regiune situandu-se Polonia, cu un volum de 6,6 miliarde de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
