În portofelul fiecărui român se găseau la sfârşitul anului trecut în medie 34 de bancnote, cu patru mai puţine decât anul trecut, în timp ce numărul banilor de metal a crescut cu 14, până la 101 monede, se arată în raportul anual al BNR.
Deşi numărul bancnotelor deţinute de români a scăzut pe parcursul anului trecut, valoarea medie a unei „hârtii“ a urcat cu 10% şi a ajuns la aproximativ 45 de lei, evoluţie datorată în principal majorării ponderii bancnotelor de valori mari.
Potrivit calculelor Băncii Naţionale, pe piaţă au circulat 729,5 milioane de bancnote anul trecut, cu 4,6% mai puţine decât în 2011. Deşi numărul banilor de „hârtie“ s-a redus anul trecut, valoarea acestora a crescut cu 3 procente, până la 33,4 mld. lei, situaţie cauzată de modificările la nivelul structurii numerarului.
Astfel, bancnota de 200 de lei a consemnat cel mai semnificativ avans cantitativ în 2012, de peste 9%, fiind urmată de bancnota de 100 de lei, care a raportat o creştere de 5,8%. Majorarea numărului bancnotelor de 200 de lei s-a datorat în special utilizării tot mai frecvente la alimentarea ATM-urilor, spun specialiştii BNR.
Deşi în ultimii ani s-a observat o tendinţă de accelerare a utilizării bancnotelor de valori mari, ponderea acestora în total numerar rămâne redusă, de circa 5% în cazul „hârtiilor“ de 200 de lei şi de 0,9% pentru bancnotele de 500 de lei.
Pe de altă parte, cel mai des folosite au fost bancnotele de 1 leu care au înregistrat o pondere de 31%, fiind urmate de cele de 100 de lei. În acelaşi timp, bancnotele de 50 şi 10 lei au înregistrat o scădere semnificativă din punctul de vedere al volumului, cu 15,4, respectiv 21%. Astfel, ponderea acestora s-a situat anul trecut la 16,3, respectiv 16% din totalul numerarului din piaţă.
Dacă numărul bancnotelor a scăzut, cantitatea de monede din circulaţie a avansat cu 16%, în timp ce valoarea acestora a consemnat un plus de 14%.
Accelerarea cererii de monedă metalică este pusă pe seama dezvoltării lanţurilor de magazine de tip discount şi a utilizării „maşinilor automate“ cu produse alimentare.
„Cererea de monedă metalică s-a menţinut la cote ridicate şi în 2012, datorită dezvoltării continue a reţelelor teritoriale ale unor lanţuri de magazine de tip discount, precum şi utilizării pe scară tot mai largă a echipamentelor automate de distribuire a produselor alimentare de mică valoare sau de plată a unor servicii mărunte. De asemenea, comercianţii au menţinut politica acordării corecte a restului, ceea ce presupune asigurarea în casieriile unităţilor comerciale a unor cantităţi suficiente de monedă“, explică specialiştii BNR.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
