Bănci și Asigurări

Dezintermedierea financiară nu se opreşte. Străinii au scos într-un an 1,2 miliarde de euro din depozitele de la băncile locale

Dezintermedierea financiară nu se opreşte. Străinii au...

Autor: Liviu Popescu

15.09.2015, 00:05 709

Comparativ cu valoarea atinsă în iulie 2014, din astfel de depozite au fost retrase 1,2 mld. euro, ceea ce reprezintă practic unul dintre cele mai puternice ritmuri de scădere anuală de când aceste economisiri au intrat pe o pantă descendentă, din vara anului 2012. Doar în iulie au dispărut circa 200 de milioane de euro din depozitele străinilor faţă de luna precedentă, potrivit datelor BNR.

Primele şapte luni din an au consemnat scăderi substanţiale ale depozitelor constituite de străini pe termen mediu şi lung, în perioada ianuarie-iulie, soldul acestor resurse reducându-se cu circa 500 milioane de euro. Luna aprilie a venit însă cu un avans uşor al acestor depozite faţă de luna anterioară, respectiv 20 milioane de euro, pentru ca în luna mai soldul acestora să mai urce cu 30 milioane de euro.

De atunci, depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor s-au poziţionat pe o pantă descendentă. Lunile de vară, respectiv iunie şi iulie, au adus cele mai abrupte ritmuri de scădere lunară. Astfel, în iunie a fost înregistrat cel mai abrupt declin lunar din primăvara anului 2013, respectiv un minus de 300 milioane de euro. Analiştii pun scăderea depozitelor străinilor în lunile de vară şi pe seama crizei greceşti, care nu a rămas fără ecou pe piaţa locală.

Din iulie au dispărut circa 200 milioane  de euro din astfel de depozite şi, prin urmare, datele publicate de BNR în luna menţionată  aduc în atenţie fenomenul de dezintermediere financia­ră, care se reflectase în ultimii trei ani într-o scădere agregată de apro­ximativ 2,5 miliarde de euro.

Depozitele pe termen mediu şi lung ale străinilor au devenit în anii de criză o formă de sprijin preferată de băncile străine, în condiţiile în care astfel de depozite sunt scutite de plata rezervelor minime obligatorii.

Din vara anului 2008 şi până la jumătatea anului 2011, când a fost atins vârful istoric de 8,6 mld. euro, depozitele pe termen mediu şi lung ale stră­inilor au cres­cut cu apro­xi­mativ 3,5 mld. euro, influen­ţate şi de angajamentul Vienna Initiative. Gru­purile-ma­mă ale principalelor nouă bănci locale cu acţionariat străin au semnat scrisori bilaterale de angajament pentru menţi­nerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din pri­mă­vara anului 2009 şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%. În 2011, depozitele străinilor au trecut în fiecare lună peste pragul de 8 miliarde de euro.

Acordul de la Viena, semnat de Erste Group, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank, a expirat în 2012, iar atunci a devenit vizibil şi fenomenul de dezintermediere. Cele nouă grupuri deţin prin subsidiarele locale două treimi din activele de 361 mld. lei ale sistemului bancar.

Liniile de finanţare aproape s-au înjumătăţit în perioada de criză, la 12 miliarde de euro, în timp ce depozitele atrase de la clientela locală au crescut în acelaşi interval de timp cu 50%, la aproximativ 231 mld. lei (52 mld. euro). „Este de aşteptat ca fenomenul de dezintermediere financiară să se manifeste şi în perioada imediat următoare, în condiţiile în care instituţiile de credit europene se află într-un proces de ajustare a modelelor de afaceri şi de restructurare a propriilor bilanţuri în vederea îndeplinirii noilor cerinţe prudenţiale“, scriu specialiştii BNR în raportul anual.

Bancherii străini au majorat capitalurile băncilor deţinute pe piaţa locală cu 565 milioane de euro în prima jumătate a acestui an, respectiv 90% din suma totală a injecţiilor de capital din pieţele financiare, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO