Creditele in euro au ajuns sa reprezinte putin peste 53% din totalul creditului neguvernamental, dupa ce au urcat cu circa 70% intre ianuarie 2007 si ianuarie curent, arata datele BNR.
Pe fondul unei dinamici sustinute, determinata de un apetit ridicat pentru euro atat din partea populatiei, cat si a firmelor, aceste finantari si-au majorat ponderea detinuta in structura creditului neguvernamental cu 3,3 puncte procentuale in acest interval.
O crestere asemanatoare au inregistrat si creditele in "alte monede", care si-au majorat cota de la 0,8% in ianuarie trecut pana la 3,7% la inceputul acestui an. Cea mai mare parte a acestor credite sunt finantari acordate de banci clientilor individuali in franci elvetieni. Aceste produse au fost introduse pe piata incepand din toamna anului 2005, iar in prezent sunt preferate in special pentru finantarea investitiilor imobiliare, in conditiile in care dobanda mai mica permite obtinerea unei sume mai mari.
In acest interval, soldul a urcat de la echivalentul a 851 de milioane de lei pana la 6,37 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), arata datele Centralei Riscurilor Bancare, organismul BNR care colecteaza informatii privind expunerile bancilor care depasesc 20.000 de lei (sau echivalentul in alte monede) fata de un singur client. La sfarsitul anului trecut, aceste finantari reprezentau 85% din totalul creditelor acordate de catre sistemul bancar.
Preferinta pentru euro si francul elvetian a fost stimulata de diferentialul mare fata de costul finantarilor in lei, la care s-a adaugat in prima parte a anului trecut si continuarea miscarii agresive de intarire a cursului.
Desi leul a suferit o depreciere semnificativa in partea a doua a anului trecut, aceasta nu a diminuat vizibil, cel putin pana acum, apetitul pentru credite in valuta. Numai din octombrie trecut si pana in ianuarie, creditul in euro a urcat cu 13% (exprimat in lei), pana la echivalentul a 90,9 miliarde de lei (24,5 miliarde de euro).
Cresterea ponderii creditelor in euro si in franci a avut loc in detrimentul celei a imprumuturilor in lei si in dolari.
Imprumuturile in lei reprezentau in ianuarie ceva mai putin de 39% din total, fata de 43% in urma cu un an. In acest rastimp, soldul lor a urcat cu aproape 42%, pana la 66,5 miliarde de lei (echivalentul a 18 miliarde de euro).
Creditul in dolari a urcat marginal in acest interval, ajungand la 7,1 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro), astfel ca ponderea lui a coborat de la 6,4% la 4,2%.
BNR si-a aratat in mai multe randuri ingrijorarea fata de cresterea rapida a creditului in valuta, in special in franci elvetieni, pentru care considera ca riscul de curs este important.
De altfel, la inceputul lunii februarie BNR a decis sa impuna bancilor sa majoreze provizioanele constituite pentru creditele in valuta, iar guvernatorul Mugur Isarescu i-a indemnat pe bancheri sa descurajeze clientii sa mai contracteze imprumuturi in franci elvetieni. In caz contrar, seful BNR a atentionat ca ar putea fi introduse masuri speciale pentru descurajarea acestor finantari. Potrivit datelor BNR, cererea pentru credite in valuta a incetinit usor in februarie, mai ales in cazul companiilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
