Reprezentantii celei mai mari companii de asigurari din Romania, ING Nederlanden Asigurari de Viata, pun in discutia releventa impartirii companiilor de asigurari al caror grad de solvabilitate este mai mare decat unu in companii cu risc mai mic, mai mare sau fara risc de insolvabilitate. In replica, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) afirma ca reglementarea a primit avizul reprezentantilor UE si, oricum, interventia este tardiva. Opiniile reprezentantilor altor companii de asigurari sunt mai putin transante.
"Conform normelor europene, interpretarea gradului de solvabilitate de catre Comisia de Supraveghere nu este relevanta. In Uniunea Europeana companiile de asigurari sunt insolvabile daca au un grad de solvabilitate mai mic decat unu si solvabile daca au un grad de solvabilitate mai mare sau egal cu unu. Nu exista o departajare pe trepte, pentru grade de solvabilitate mai mari decat unu, a companiilor de asigurari, asa cum a facut CSA. Companiile sunt pur si simplu solvabile sau insolvabile, iar in cazul al doilea, organismul de supraveghere cere un plan de redresare financiara companiei in cauza", a spus Violeta Ciurel, director general al ING Nederlanden Asigurari de Viata.
Conform CSA, companiile de asigurari care au un grad de solvabilitate intre 1 si 1,5 sunt considerate ca au un risc scazut de insolvabilitate, cele cu un grad intre 1,5 si 2 au un risc ridicat, iar cele cu peste 2 nu prezinta risc de solvabilitate. Cele cu gradul sub 1 sunt insolvabile. Conform raportarilor facute la CSA anuntate de Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurari, ING Nederlanden are gradul 2.
"Odata ce pe pietele europene daca ai un grad de solvabilitate de 1 nu sunt probleme, nu vedem de ce n-ar fi si in Romania la fel. Mai mult, ca reglementare interioara in cadrul grupului ING, cerinta este de 1,5. Cum de s-a ajuns la acest raport - 2? De ce nu s-a ales, spre exemplu, 3 sau 4 pentru treapta deasupra careia sa nu fie nici un risc de insolvabilitate? Am atentionat CSA-ul, inca din vara anului trecut (cand a fost elaborata norma cu categoriile de incadrare ale companiilor in functie de gradul de solvabilitate -n.red ), asupra acestei situatii, dar n-am primit nici un raspuns", a mai spus Ciurel.
In replica, Nicolae Crisan, presedintele CSA, spune ca impartirea pe praguri s-a facut pentru aplicarea articolului 29 (privind supravegherea financiara, administrarea speciala si falimentul asiguratorilor-n.red.) din Legea 32/2000. "A facut obiectul evaluarii si a celor din Uniunea Europeana si nimeni n-a obiectat nimic. Trebuie privit ca un semnal de atentie asupra companiilor care ar putea sa aiba probleme. Este clar insa ca orice companie cu un grad de solvabilitate peste 1 este solvabila",. "Oricum, discutia mi se pare destul de tardiva. Trebuia dezbatuta atunci. Asiguratorii pot avea pareri diferite", a mai spus Crisan.
"Discutiile sunt un pic cam tardive daca avem in vedere existanta normelor privind reglementarea acestor praguri. Parearea mea este ca normele sunt destul de drastice pentru ceea ce a fost pana acum in Romania. Din cate stiu chiar de la reprezentanti ai Comisiei, in Ungaria majoritatea companiilor mari de asigurari au gradul de solvabilitate intre 1 si 2. Oricum, in acest moment aceste praguri nu-mi dau batai de cap", spune Steluta Racolta, director general al Ardaf, care a raportat un grad de 2,27.
Theodor Alexandrescu, director de vanzari AIG Life, nu are nici o problema cu aceasta reglementare. "Nu stiu cum este in Comunitatea Europeana. Parerea mea este ca e foarte bine cum s-a facut. Avem nevoie de firme solide in care clientii sa aiba incredere. Prin aceasta gila vor ramane firme care intr-adevar au solvabilitatea si pot sa fie in orice moment solvabile", spune Alexandrescu.
Marius Onofrei, responsabil cu relatii cu presa la Allianz-tiriac (care a anuntat un grad de 2,47 la asigurari de viata), spune ca, chiar daca legislatia romaneasca este inspirata din cea europeana, "nu inseamna ca trebuie impuse identic regulile europene si aici". "Prin stabilirea unei astfel de trepte, legislatia are un rol de preintimpina, nu de a exclude. Este adevarat ca in strainatate 2 este un grad foarte bun de solvabilitate. Cred ca este o masura tranzitorie, necesara acum pentru piata romaneasca, mai ales ca la calculul normei mai exista probleme de raportare, dar cand ne vom apropia de aderare reglementarile se vor uniformiza", a spus Onofrei.
De fapt, pentru o companie multinationala presiunea pentru profit este tot atat de mare ca si cea pentru imagine, iar reprezentantii ING Nederlanden nu se sfiesc sa afirme ca au in vedere un randament cat mai bun al investitiei.
"Un grad prea ridicat de solvabilitate arata ca societatea dispune de capital nefolosit. Capitalul trebuie sa fie folosit, trebuie sa dea randament, altfel exista riscul sa nu mai vina nimeni sa investeasca aici. Astfel de clasamente nu sunt indicate pentru piata, pentru ca gradul de solvabilitate trebuie corelat si cu alti indicatori, cum ar fi lichiditatea, portofoliul de investitii sau ratingul companiei. ", a mai spus Violeta Ciurel.
Nici reprezentantul Allianz-tiriac nu este de acord ca un clasament- doar in functie de gradul de solvabilitate- este relevant pentru performanta unei companii de asigurari. "Un grad mare poate insemna o folosire insuficienta a capitalului. Cu cat te apropii mai mult de 2, teoretic iti folosesti mai bine capitalurile", a mai spus Onofrei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
