Grupul italian Intesa Sanpaolo, al doilea cel mai puternic grup bancar din Italia după UniCredit cu active de 800 mld. euro, de zece ori mai mult decât întregul sistem bancar din România, vrea să intre din nou pe segmentul persoanelor fizice, care a fost în stand by circa un an şi jumătate, în condiţiile în care banca nu a mai atras niciun client nou, au declarat oficialii grupului într-o întâlnire cu presa la Milano.
"Am spus mereu că vom rămâne cu un focus pe zona corporate, ceea ce este adevărat. Pe de altă parte, am analizat tot timpul cum putem acoperi mai bine segmentul persoanelor fizice, nu am abandonat zona de retail unde de altfel avem cea mai mare parte a clienţilor. Revizuirea ofertei pentru persoane fizice este în prezent una dintre sarcinile actualei echipe de conducere din România. Am fost timizi până acum pe retail pentru că am vrut să fim siguri că avem ceva bun de oferit clienţilor. În următoarele luni vom fi capabili să lansăm şi să prezentăm servicii atractive pentru clienţii persoane fizice", a explicat Ignacio Jaquotot, şeful diviziei bănci subsidiare internaţionale din cadrul grupului Intesa Sanpaolo.
Potrivit acestuia, Intesa Sanpaolo lucrează la îmbunătăţirea fluxurilor şi procesele operaţionale, astfel încât acestea să permită servisarea mult mai rapidă şi mai eficentă a clienţilor. Decizia grupului Intesa Sanpaolo de a reintra pe segmentul persoanelor fizice din România a fost stimulată şi de fuziunea cu Veneto Banca care a generat o creştere pe acest segment, potrivit lui Jaquotot.
Intesa Sanpaolo România a fuzionat cu Veneto Banca ca urmare a unui tranzacţii semnate la nivelul celor două grupuri, iar după această preluare banca din România a ajuns la active în valoare de 8,8 miliarde de lei (1,9 mld. euro), echivalentul unei cote de piaţă de circa 2%. În 2017 înainte de fuziune, Intesa Sanpaolo România avea o cotă de piaţă de 1,05%.
Numărul total de clienţi ai băncii din România ajunge la circa 70.000, dintre care circa 50.000 sunt persoane fizice.
În ultimii cinci ani grupul italian a tot schimbat strategia aferentă pieţei din România. De exemplu, în 2014 Intesa paria pe o expansiune rapidă în retailul românesc prin încheierea unui parteneriat cu Poşta Română care i-ar fi adăugat într-o primă fază aproximativ 1.000 de unităţi de vânzare a produselor de creditare şi economisire. Parteneriatul cu Poşta a eşuat însă. În urmă cu doi ani italienii au transmis că se vor concentra pe dez-voltarea businessului pe seg--mentele corporate şi IMM.
În martie 2018 Ignatio Jaquotot întărea idea unei strategii corporate şi declara pentru ZF că grupul "nu intenţionează să reintre pe retail întrucât aici este nevoie de cifre mari şi trebuie să ai masă critică. El spunea totodată la acel moment că sunt deja alte bănci pe acest segment, iar Intesa nu doreşte să intre în competiţie cu ele."
Acum, Ignacio Jaquotot a spus că grupul italian îşi mai doreşte să mai adauge "câteva procente la cota de piaţă" din România.
"Strategia este de a creşte organic, dacă sunt oportunităţi în piaţă ne putem uita, da nu am mai cumpărat nicio bancă de câţiva ani, iar acest lucru nu este pe agendă. Nu pot comenta mai mult", a spus Jaquotot.
Potrivit informaţiilor din piaţă, grupul italian ar fi depus o ofertă pentru preluarea Băncii Româneşti, apariţia numelui Intesa pe lista investitorilor interesaţi fiind o surprinză în contextul în care banca a decalat în repetate rânduri că este interesată doar de o creştere
organică. Schimbarea de strategie şi expansiunea pe retail ar putea însă explica interesul pentru o eventuală achiziţie.
Oficialii grupului Intesa afirmă că au planuri pe termen lung pentru România.
"România este o ţară în care este bine să rămâi, vrem să investim aici, este o ţară unde avem planuri pe termen lung. Pe fiecare an ce trece sunt din ce în ce mai convins că aceasta este o strategie bună. Fundamentele economice sunt bune. Ce ţară poate genera o crestere a PIB-ului de 7% într-un singur an. România are de asemenea un datorie raportată la PIB de circa 35%, un şomaj scăzut, forţă de muncă calificată. În ceea ce priveşte sectorul bancar vedem că în numai patru ani a ajuns de la o rata a NPL de
circa 20% la 8%. România sta foarte bine", a conchis Jaquotot.
