Bănci și Asigurări

OECD anunţă scăderea creşterii economice din România iar creşterile de salarii vor fi de doar o singură cifră: Ne aşteptăm la un plus de 3,2% a PIB în 2020 şi 3,7% în 2021

OECD anunţă scăderea creşterii economice din România...

Autor: Mihai Gongoroi

26.11.2019, 08:00 424

♦ CreÅŸterea economică solidă din 2019 a fost susÅ£inută de consumul robust ÅŸi investiÅ£iile puternice din sectorul construcÅ£iilor ♦ â€žReforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. PoziÅ£ia fiscală este aÅŸteptată să fie în general neutră în 2020 ÅŸi puternic expansionistă în 2021.“

Ritmul de creştere a economiei României va încetini la 3,2% în 2020 şi va reaccelera la 3,7% în 2021, se arată în cele mai recente estimări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care punctează că riscurile de supraîncălzire vor dispărea.

„În timp ce salariile vor reveni la creÅŸteri de o singură cifră, consumul privat este aÅŸteptat să rămână robust, susÅ£inut de creÅŸteri ale pensiilor. Deficitul comercial va creÅŸte în continuare din cauza cererii externe slabe ÅŸi a competitivităţii scăzute a preÅ£urilor. CreÅŸterea investiÅ£iilor va rămâne la un ritm moderat, sprijinită de o absorbÅ£ie mai mare a fondurilor europene“, arată OECD.

Cererea internă se va ameliora în 2020 ÅŸi va reaccelera în 2021, mai punctează OECD. Importurile vor lua o traiectorie similară.

DeÅŸi datoria publică ca procent din PIB este încă moderată, spaÅ£iul fiscal este limitat iar climatul extern volatil ar putea limita capacitatea de finanÅ£are. 

OECD mai punctează că o politică fiscală prudentă necesită eforturi de consolidare care ar trebui să ia forma revizuirii planului de cheltuieli bugetare ÅŸi îmbunătăţirea eficienÅ£ei colectării taxelor.

CreÅŸterea economică solidă din 2019 a fost susÅ£inută de consumul robust ÅŸi investiÅ£iile puternice din sectorul construcÅ£iilor, în timp ce creÅŸterile de salarii atât în sectorul public cât ÅŸi în cel privat au majorat puterea de cumpărare a gospodăriilor, spune OECD Ã®n raport.

„Şomajul a atins un nivel scăzut record ÅŸi deficitul de forţă de muncă s-a intensificat. CreÅŸterea costurilor cu forÅ£a de muncă a afectat competitivi­tatea preÅ£urilor producătorilor au­tohtoni, contribuind la lărgirea de­ficitului de cont curent. ÃŽn plus, încetinirea comerÅ£ului global a afectat creÅŸterea producÅ£iei industriale ÅŸi a exporturilor. ÃŽncrederea întreprin­derilor se deteriorează ÅŸi utilizarea capacităţii (de producÅ£ie) scade“, potrivit raportului OECD.

Totodată, organizaţia arată că politicile expansioniste şi prociclice din trecut au redus spaţiul fiscal disponibil, iar deficitul bugetar este prognozat să continue tendinţa de creştere în următorii doi ani.

„Reforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. ÃŽmbunătăţirile preconizate în colectarea taxelor ÅŸi impozitelor ÅŸi în eficienÅ£a instituÅ£iilor sectorului public nu sunt aÅŸteptate să se materializeze destul de rapid pentru a compensa majorarea cheltuielilor publice. ÃŽn consecinţă, poziÅ£ia fiscală este aÅŸteptată să fie în general neutră în 2020 ÅŸi puternic expansionistă în 2021", spune OECD.

Deteriorarea echilibrului bugetar creează riscul unei potenţiale pierderi a încrederii investitorilor în cazul unui şoc macroeconomic negativ, iar spaţiul fiscal trebuie reconstruit pentru reducerea riscurilor şi păstrarea sustenabilităţii finanţelor publice.

„Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul trebuie să reconsidere anvergura ÅŸi/sau calen­darul reformei pensiilor (de exemplu majorarea pensiilor la 1 septembrie 2020 cu 40% - n. red.). ÃŽn caz contrar, efortul de consolidare ar putea fi nevoit să se bazeze pe reduceri de cheltuieli în zone prioritare, in­clusive educaÅ£ia, sănătatea ÅŸi infra­structura. Majorarea taxelor care sunt cel mai puÅ£in aÅŸteptate să perturbe creÅŸterea, cum ar fi impozite pe proprietate ÅŸi pe mediu, ar putea fi luată în considerare“, mai ara­tă OECD.

Deficitul de cont curent este prognozat să depăşească 5% din PIB în 2019, iar principalele riscuri includ o continuare a deteriorării cererii din Uniunea Europeană pentru bunurile româneşti şi volatilitatea financiară globală care ar putea conduce la ieşiri de capital, se mai notează în raport, care estimează o creştere economică de 4% pentru România în acest an.

mihai.gongoroi@mediafax.ro

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO