Băncile din România continuă să perceapă comisioane pentru administrarea contului curent, care se menţin la un nivel ridicat, în timp ce în Germania există bănci care au comisioane zero, a declarat Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.
"Există bănci în Germania care au comisioane zero. Nu plăteşti niciun fel de taxe de administrare a contului. (...) O asemenea bancă, aşa cum ar fi trebuit să fie la noi CEC-ul, de exemplu, ar trebui să se înfiinţeze cu o structură mare de distribuţie, cu un internet banking foarte simplu. Asta ar schimba foarte mult piaţa. Noi încă avem o piaţă bancară relativ scumpă, care astăzi trebuie să acopere pierderile din trecut", a spus Merica la ZF Live.
În ultimii ani s-a înregistrat un val de creştere a comisioanelor. Contul curent este un produs de bază, pe care orice client trebuie să-l cumpere dacă vrea să facă banking, reprezentând un venit sigur pentru bănci. De obicei, pentru administrarea contului curent băncile din România încasează comisioane de 10-15 euro pe an.
PÂstrarea unui cont curent în lei deschis la BCR după 6 octombrie 2012 costă din decembrie 4,5 lei, în creştere cu 1 leu faţă de tariful lunar aplicat pentru conturile vechi. BCR a devenit astfel una dintre cele mai scumpe bănci mari pentru acest produs pe care orice client care lucrează cu o bancă trebuie să-l cumpere. Noul tarif ar trebui să stimuleze clientela să se orienteze spre noile pachete de cont curent cu diferite tranzacţii incluse. Aceeaşi politică este urmată de mai mulţi ani de UniCredit, care taxează cu nu mai puţin de 7,5 lei/lună deţinerea unui cont curent. BRD şi-a indexat toate comisioanele la cursul leu/euro şi taxează administrarea contului curent cu 0,8 euro/lună (echivalent în lei), circa 3,6 lei. Raiffeisen cere pentru administrarea contului curent standard 2,5 lei pe lună, la fel şi banca de stat CEC Bank, în timp ce Bancpost aplică o taxă de 3,5 lei/lună. Banca Transilvania este singura bancă mare care nu reţine bani în fiecare lună clienţilor care au un cont curent, în timp ce competitorii săi trag lunar comisioane de administrare chiar şi dacă se ajunge la sold negativ.
De ce nu avem o bancă germană mare în România? "Cu siguranţă că noi avem nevoie în România la ora actuală de o bancă de retail care să nu aibă mari ambiţii corporatiste, să nu aibă mari proiecte de expansiune, ci pur şi simplu să ofere nişte produse simple, să atragă cât mai mulţi oameni, persoane fizice în sistemul bancar, pentru că noi încă avem o problemă, încă se plătesc salarii cash, în continuare avem nişte comisioane bancare foarte mari, mult mai mari decât în Germania." El a amintit că băncile mari germane s-au îndepărtat puţin de retail şi retailul a fost foarte mult preluat de sparkasse (bănci de economii independente - n. red.), bănci populare, care sunt sute, mii pe teritoriul Germaniei şi care oferă doar câteva produse foarte simple.
"Băncile mari s-au depărtat puţin de retail, au considerat că banii mulţi se fac în investment banking. Este o întreagă discuţie la ora actuală în Germania, dacă a fost un model sănătos să meargă pe urmele marilor bănci americane şi să-şi creeze propriile divizii pentru investment banking şi pentru mari proiecte şi să lase deoparte retailul. Retailul este preluat de multe bănci mici care nu au neapărat interesul să aibă o politică de expansiune, sunt foarte mulţumiţi acolo unde stau, nu au produse complicate, nu riscă banii clienţilor şi dau o mare stabilitate cetăţeanului, dar şi întreprinderilor mici şi mijlocii."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
