• Leu / EUR4.7582
  • Leu / GBP5.4003
  • Leu / USD4.3186
Burse - Fonduri mutuale

Cum s-a ajuns la preţul maxim de 0,46 lei/acţiune pentru oferta Petrom

Autor: Andrei Chirileasa

11 iul 2011 1577

Preţul maxim al ofertei publice prin care statul vinde pe Bursă9,84% din acţiunile OMV Petrom (SNP), cea mai mare companieromânească, a fost stabilit de o comisie de privatizare alcătuitădin cinci membri: Ion Ariton, ministrul economiei, GheorgheIalomiţianu, ministrul finanţelor, Karoly Borbely, secretar de statîn Ministerul Economiei, Andreea Paul Vass, consilier pe problemeeconomice al primului-ministru Emil Boc şi Victor Cazana, şefulOPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării înIndustrie).

La acest preţ s-a ajuns în urma consultărilor cu intermediarulofertei, consorţiul condus de banca de investiţii RenaissanceCapital din Rusia, iar avizul final a fost dat de premierul EmilBoc.

După publicarea anunţului de ofertă şi a preţului maxim, joidimineaţă, subiectul a fost intens discutat în mediile economice şipolitice. Principalele dezbateri sunt în jurul preţului, în primulrând de ce s-a anunţat un preţ maxim şi nu unul minim, de exempluşi, în al doilea rând, cum s-a ajuns la preţul de 0,46 lei şi nus-a anunţat un preţ maxim mai mare.

Practic, prin afişarea unui preţ maximal de 0,46 lei/acţiunestatul nu va putea lua mai mult de 610 mil. euro pentru pachetul de9,84% din Petrom scos la vânzare, chiar în eventualitatea în carear exista investitori dispuşi să plătească 800 mil. euro pentruacelaşi pachet, de exemplu.

Surse apropiate ofertei au explicat pentru ZF că nu s-a pututstabili un preţ fix de vânzare, ca în cazul ofertelor de laTransgaz sau Transelectrica, din cauză că acţiunile sunt listate,dar au în acelaşi timp o lichiditate scăzută.

Cu alte cuvinte, cotaţia de pe bursă este un reper, dar ofertapoate modifica semnificativ structura acţionariatului, crescândfree-float-ul acţiunilor pe bursă şi, implicit, atractivitatea lor.Astfel că s-a optat pentru un sistem de licitaţie, în speranţa căse va obţine un preţ mai mare decât cel actual de pe Bursă.

Pe de altă parte, cei care au lucrat la finalizarea ofertei spuncă legea cere ca în cazul în care nu există un preţ fix de vânzare,legea cere ca vânzătorul să anunţe un preţ maxim. "S-a decis capreţul maxim să fie la nivelul celui mai bun preţ la care acţiunilePetrom s-au tranzacţionat în ultimul an, după ce compania a anunţatcă va distribui dividende. Dacă ridicam foarte mult preţul, existariscul ca oferta să nu se facă deloc", au declarat surse apropiateofertei.

În urma marketingului derulat de consultant în perioadapremergătoare ofertei, recomandările de preţ primite de lainvestitori au fost mult mai jos decât preţul anunţat, au maiprecizat sursele citate.

Membrii comisiei de privatizare nu au putut fi contactaţi ieripentru comentarii sau nu au dorit să comenteze pe marginea oferteiPetrom. "Nu am dreptul să dau declaraţii pe această temă", aexplicat Andreea Paul Vass, consiliera pe probleme economice aprimului-ministru Emil Boc.
Membrii comisiei care a stabilit preţul de vânzare al acţiunilor Petrom deţinute de stat (de la stânga la dreapta): Karoly Borbely, secretar de stat la Ministerul Economiei, Ion Ariton, ministrul economiei, Andreea Paul Vass, consilier al primului-ministru, Victor Cazana, şeful OPSPI, şi Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor

Geoană: Preţul maxim retează posibilitatea statului de aobţine mai mulţi bani

La nivel politic, prima reacţie publică a avut-o Mircea Geoană,preşe­dintele Senatului. Într-un comunicat postat şi pe pagina sade internet, Geoană spune că vânzarea pe Bursă a 9,84% dinacţiunile Petrom reprezintă o premieră pentru modul în care se facprivatizări în România şi ridică o serie de probleme care ar fitrebuit analizate mai atent înainte de începutul operaţiunii decătre autorităţi.

"Folosirea unui preţ maxim de vânzare este o tehnicănemaiîntâlnită care retează statului posibilitatea de a încasa maimulţi bani. În realitate, nu numai că nu se va putea cumpăra cu maimult de 0,46 pe acţiune, dar, probabil, tranzac­ţiile se vor facela o valoare mai mică. Mai mult, prin tehnica "primul venit, primulservit" nu se poate avea control asupra cine va fi beneficiarul a9,84% din acţiunile Petrom, ceea ce vulnerabilizează în pluscompania şi statul român", spune Geoană.

"Este adevărat că preţul cerut este puţin mai mare decât preţulactual de pe piaţă, dar la fel de adevărat este că acum setranzacţionează mai puţine acţiuni. Preţul cerut ar evalua întreagacompanie la circa 6 miliarde de euro, deci de 5 ori mai mult decâtla privatizarea iniţială din 2004, în condiţiile în care preţulbarilului de petrol a crescut de 7 ori şi compania a beneficiat deinvestiţii. Suma pe care o va obţine statul va echivala cu suma pecare o obţinea din profit în trei ani de funcţionare, iar în plusstatul român putea păstra şi acţiunile", explică preşedinteleSenatului.

Intermediarii: Preţul trebuie să aibă legătură curealitatea din piaţă

Consultanţii explică însă că în practica internaţionalăstabilirea unui preţ maxim în cadrul ofertelor publice de vânzarede acţiuni este foarte utilizată, ei oferind ca exemplu oferta deacţiuni derulată la finele lunii mai de OMV, acţionarul majoritaral Petrom, care a folosit acelaşi mecanism. Aceeaşi metodă a fostutilizată în majoritatea ofertelor de vânzare de acţiuni alestatului polonez.

"Este prima ofertă care se realizează în România cu o companielistată la care există un preţ de referinţă pe Bursă. Pentru cinevrea neapărat să cumpere în ofertă, preţul este cu 15% mai maredecât cel de pe Bursă. Media din ultimele 52 de săptămâni a fost decirca 0,37 lei, iar pe piaţă preţul este de circa 0,4 lei. Trebuiesă ai o bază rezonabilă economic când stabileşti acest preţ maxim,care trebuie să ţină cont de estimările din piaţă. Un preţ de 0,6lei nu avea niciun fundament", a explicat Rareş Nilaş, directorulgeneral al BT Securities, unul dintre membrii consorţiului deintermediere a ofertei Petrom.

Dăianu: Formula preţului maxim e deneînţeles

Analistul economic Daniel Dăianu ridică o altă problemă: ce seva întâmpla cu banii din ofertă?

Formula preţului maxim e de neînţeles. Participaţiile statuluila companii profitabile nu trebuie vândute oricum. Şi a vindepentru a dovedi că eşti aşa-zis reformist, sau că eşti de dreapta,este dovadă de prostie. În plus, dacă utilizează banii pentru areduce deficitul public sunt de o notă descalificantă. Baniiobţinuţi ar trebui să intre într-un fond de rezervă strategic,utilizabil dacă Europa ar reintra în recesiune şi BNR trebuiesprijinită şi viceversa", a declarat Dăianu.

Ideea este susţinută şi de Mircea Geoană: "Avem oportunitatea săfolosim aceşti bani în mod înţelept, pentru a repara măcar o partedin problemele structurale ale României. Trebuie evitată cu oricepreţ irosirea acestor bani sau folosirea lor pentru consum."

În hotărârea de guvern de anul trecut prin care a fost aprobatăvânzarea pachetului de 9,84% din acţiunile Petrom nu este stabilităo destinaţie specială a banilor obţinuţi din ofertă, ei urmând săintre la buget.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7582
Diferență: 0,2317
Ieri: 4.7498
Azi: 4.3186
Diferență: -0,1895
Ieri: 4.3074
Azi: 5.4003
Diferență: 1,4713
Ieri: 5.2770
Azi: 4.3262
Diferență: -0,6431
Ieri: 4.3427