Guvernul se răzgândeşte în ultima clipă şi renunţă la impozitarea anticipată a tranzacţiilor de pe bursă

Fiscul susţine că nu are date centralizate privind sumele colectate în ultimii ani din impozitul pe tranzacţiile bursiere deşi în urmă cu patru ani Ministerul Finanţelor dispunea de aceste informaţii.

Renunţarea la de­cla­raţiile trimes­triale depuse la fisc de investi­torii în acţiuni şi în fonduri mu­tuale este un pas pozitiv în ve­derea re­du­cerii biro­cra­ţiei, însă pre­ţul plătit de piaţă ar putea fi im­po­zitarea la sursă cu 16% a tran­zac­ţiilor profitabile ar putea duce la dispa­riţia completă a investi­torilor activi de pe bursă, adică aceia care susţin în prezent tranzacţiile şi aşa reduse. Asta deoa­rece un astfel de impozit care nu ţine cont şi de pierderile pe care investi­torii le înre­gis­trează în de­curs de un an face ca aceştia să de­vină cre­ditori ai sta­tu­lui şi să nu-şi mai poată sus­ţine acti­vitatea de inves­tiţii.

Asta va face ca investitorii să mi­greze către platfor­mele de tranzac­ţio­nare operate de brokerii străini, pe care nu există regle­mentări clare privind impo­zitarea câştigurilor.

Deja s-a văzut în ultimii ani o creştere a popula­rităţii tranzacţionării pe platformele forex, iar numărul firmelor care oferă astfel de servicii a crescut spectaculos. În schimb, numărul de investitori de pe bursă a scăzut dramatic, de la peste 10.000 de investi­tori activi pe lună în 2007 la circa 3.000 în prezent, iar la asta au contribuit şi experimentele din ultimii şase ani ale statului care a schimbat de mai multe ori sistemul de impozitare pe bursă.

Astfel, de la un impozit unic de 1%, bursa a cunoscut impozitarea diferen­ţiată (1% pentru câştigurile din ac­ţiu­nile deţinute mai mult de un an şi 16% pentru câştigurile din vânzarea ac­ţiuni­lor ţinute în portofoliu mai puţin de un an), iar din iulie 2010 investi­torii au fost chemaţi de patru ori pe an la fisc să-şi declare profiturile.

Majo­ritatea schim­bă­rilor în modul de impo­zitare a tranzacţiilor bursiere se leagă de numele fostului ministru de finanţe Sebastian Vlădescu. Acesta a cerut chiar la înce­putul lui 2007 ca in­ves­titorii să plătească un impozit de 16% pe tranzacţiile câştigătoare realizate pe bursă, fără a fi deduse pierderile (ceva similar cu formula propusă acum) şi motiva că investitorilor de pe bursă trebuie să li se aplice acelaşi tratament ca şi celorlalţi investitori din economie. "Un investitor care pune la bătaie o sută de mii de euro într-o cârnăţărie creează cinci locuri de muncă. Cu aceeaşi sumă investită în piaţa de capital secundară creează nimic", declara atunci Vlădescu şi com­pleta că din punctul lui de vedere cârnăţarul poate fi mai important decât învesti­torul la bursă.

Această atitudine a deter­minat prima grevă din istoria pieţei de capital din România. Pe 25 ianuarie 2007 bursa de la Bu­cureşti şi cea de la Sibiu şi-au amânat cu o oră deschiderea şedinţei în semn de protest faţă de modificările sistemului de impozitare.

Tot Vlădescu a hotărât în iunie 2010 că investitorii de pe bursă şi în fonduri mutuale trebuie să meargă de patru ori pe an la fisc ca să-şi declare profiturile şi să-şi plătească impozitul, măsură care a dus la înjumătăţirea conturilor de tranzacţionare şi a ru­lajelor de pe bursă în a doua jumătate a lui 2010.

Atitudinea politicienilor faţă de piaţa de capital nu s-a schimbat cu nimic în ultimii ani, mai ales când la nivel internaţional se vorbeşte tot mai mult despre taxarea tranzacţiilor financiare.

Această atitudine ar putea însă distruge ce a mai rămas din piaţa locală de capital şi i-ar putea îndepărta şi pe cei câteva mii de investitori care au mai rămas.

Drept consecinţă, statul va găsi tot mai greu cumpărători pentru ofertele publice pe care le are progra­mate (Romgaz, Hidroelectrica, Nu­clear­elec­trica), asta dacă nu se răzgândeşte în această privinţă, sau în cel mai bun caz acţiunile vor ajunge să îmbo­găţească fondurile străine de investiţii, în timp ce românii vor continua să rămână "prizonierii" băn­cilor în ceea ce priveşte plasarea economiilor, la fel ca antreprenorii români care nu vor avea niciodată o alternativă de finanţare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels