Apa menajera si apa de ploaie sunt directionate de colectoarele secundare spre colectorul principal, care se afla sub Dambovita. Sistemul, gandit in anii '70-'80 cu scopul de a reduce cat mai mult cheltuielile, se dovedeste o povara grea pentru actuala conducere a Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), pentru Regia Autonoma Apele Romane si pentru Apa Nova, compania care se ocupa de lucrarile de canalizare la nivel local. "Problema cea mai mare a canalizarii din Bucuresti o reprezinta canalul colector central, care este depasit in momentul de fata, fapt ce produce inundarea zonelor din apropierea Dambovitei", a declarat Razvan Murgeanu, viceprimar general al PMB.
Dupa cum explica el, canalul colector central a fost conceput, in anii '80, dupa anumite calcule, fiind construit sa asigure un flux continuu de deversare in anumite conditii, limitate de preluarea apelor, care din diverse motive sunt acum depasite. In 2005 de exemplu, sistemul de canalizare al Bucurestiului a trebuit sa faca fata unor ploi fara precedent, atat ca durata, cat si ca intensitate. In acelasi timp, extinderea spatiilor construite peste terenurile ramase libere sau peste mici zone cu spatiu verde a transformat aceste zone din suprafete absorbante in zone radiante, care conduc apa spre sistemul de canalizare. "O alta presiune majora pusa pe colectorul principal o reprezinta deversarile de apa din canalele de metrou", explica Murgeanu. In acelasi timp, colectorul principal preia si raul Batistei. Faptul ca apa de ploaie nu este redirectionata si este deversata pe aceleasi canale colectoare cu cea menajera pune o presiune din ce in ce mai mare pe colectorul principal. Capacitatea de preluare a acestui colector, dupa spusele viceprimarului, poate fi depasita de pana la trei ori in cazul unor ploi abundente si de durata, respectiv, in loc de 7-8 metri cubi pe secunda se ajunge la un debit de 15-20 de metri cubi pe secunda, fapt ce provoaca inundarea zonelor adiacente.
Metoda austriaca, solutie pentru canalizare
Una dintre solutiile propuse pentru rezolvarea acestei probleme este adoptarea modelului vienez in ceea ce priveste extinderea casetei principale de colectare. Capitala Austriei si-a imbunatatit capacitatea de preluare a apelor de canalizare la nivelul colectorului principal prin adaugarea unei alte casete, sub cea principala, proiectul costand in jur de 400 de milioane de euro. Problema canalizarii din capitala necesita insa si o strategie pe termen lung. Murgeanu spune de exemplu ca incepand de acum trei ani, proiectele de extindere a Bucurestiului, cum ar fi zona Baneasa, sunt construite in sistem divizor. Asta inseamna ca apa menajera va fi directionata spre canalul colector principal, in timp ce apa de ploaie va merge spre statii de preepurare si de epurare separate si apoi in emisari, respectiv, lacuri sau rauri, pentru a elimina presiunile suplimentare de pe sistemul principal de canalizare.
"Din punct de vedere ecologic, apa de ploaie este cvasicurata, deci nu colmateaza, adica nu provoaca depuneri pe traseul de colectare", explica Murgeanu. O parte dintre colectoarele secundare ale Bucurestiului dateaza de la sfarsitul secolului 19. Este vorba despre zone ca Centrul istoric sau cartierul Cotroceni.
Problema casetei canalului colector principal poate fi rezolvata si printr-un proces masiv de decopertari in dreptul cheiului Dambovitei, pentru a face bazine capabile sa preia sarcina suplimentara. Solutia insa ar implica ingreunarea circulatiei din zona pe o perioada mare de timp. "Daca am bloca cheiul Dambovitei, lumea ne va face taitei pentru ca blocam traficul", explica Murgeanu. Daca in Bucuresti ploua cu 15 litri pe secunda mai mult de 40 de minute, capacitatea canalului colector este depasita. O a doua caseta de preluare a apei de canalizare din canalul colector principal ar permite mai multe variante de distributie a sarcinii. Cele doua casete pot functiona si separat, cea noua, care ar urma sa fie dubla fata de cea de acum, avand rolul principal de a asigura mentinerea debitului in cote sigure.
Extinderea canalizarii, un proiect vital PMB a initiat in acelasi timp un proiect menit sa rezolve problemele de canalizare la nivel local. Si sunt multe proiecte de facut. Unul dintre cele mai importante ar fi decolmatarea gurilor de canalizare, pentru a asigura puterea de preluare a apei de ploaie. Sistemul de colectare a apei menajere din Bucuresti este unul radial, colectorii secundari convergand spre cel principal, pe care se pune de fapt toata presiunea. "Problema nu este capacitatea colectoarelor secundare, ele preiau cat primesc", spune Murgeanu, care a adaugat ca "piatra de moara" care sta de gatul canalizarii din Bucuresti este caseta de preluare din canalul colector principal. PMB sustine ca se va incerca rezolvarea acestei probleme prin mai multe masuri luate in paralel. Este vorba despre caseta si despre politica de extindere a retelei de canalizare spre emisari, prin statii locale de epurare.
Extinderea canalizarii este o necesitate cat se poate de reala. Dupa spusele viceprimarului, aproximativ 40% din sectorul patru este necanalizat, in timp ce eventuala decizie de creare a zonei metropolitane Bucuresti ar insemna un nou val de extinderi ale sistemului de canalizare.
Un exemplu de extindere nereusita este cea din zona de nord a Bucurestiului, Pipera de exemplu, unde in lipsa unui emisar, a unui lac sau rau care sa preia apele, terenurile de acolo, subsolurile vilelor construite sunt inundate la fiecare ploaie mai serioasa. "Eu le-am spus proprietarilor din zona, dati-mi teren si eu va rezolv problema inundatiilor. Insa la un pret al terenului de 500-600 de euro pe metru patrat cine iti da teren sa faci un lac?", precizeaza Murgeanu.
Proiectele de canalizare ale PMB
Printr-un proiect derulat cu Banca Mondiala (BM), PMB urmeaza sa investeasca in total circa 73,87 milioane de euro in lucrari de extindere a retelei de canalizare si de apa potabila in sectoarele 1 si 6. Lucrarile din sectorul 1 vor costa 57,3 mil. euro, in timp ce pentru sectorul 6 s-au alocat 16,5 mil.euro. Contributia municipalitatii va fi de 35%, respectiv 25,8 mil. euro, restul de 65% urmand sa fie alocat de BM. Oficialii PMB au declarat ca lucrarile vor demara cel mai probabil la inceputul lunii iulie, durata de executie fiind de trei ani. Programul a fost impartit in trei componente. Prima componenta implica extinderea retelei de apa si de canalizare in zona rezidentiala din partea de nord a Capitalei, respectiv Baneasa si platforma Carrefour, a doua componenta vizeaza zona dintre DN1 si soseaua de centura, iar a treia cartierul Giulesti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
