Business Hi-Tech

Parteneri ai Microsoft sunt suspectaţi că au dat mită pentru contracte de 104 mil. euro şi 57 mil. dolari cu Guvernul, semnate în anii 2008 şi 2009. Ce rol au avut D-Con.Net Elveţia şi Claudiu Ionuţ Florică?

Autor: Adrian Seceleanu

21.03.2013, 00:09 4359

Departamentul pentru Justiţie şi Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) din SUA au demarat o investigaţie privind un posibil caz în care reprezentanţi ai companiei Microsoft şi parteneri ai producătorului de software ar fi oferit mită unor oficiali guver­namentali din China, România şi Italia în schimbul unor contracte pentru software, a scris marţi seară publicaţia americană Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar de business din lume, citând surse apropiate autorităţilor federale.

În România şi Italia ancheta vizează conduita unor reselleri şi consultanţi ai Microsoft, a scris publicaţia.

"Investigatorii americani ve­rifică de asemenea dacă Mi­crosoft a avut un rol în oferirea de mită, de către reselleri ai săi, unor oficiali ai Ministerului Comuni­caţiilor din România pentru a securiza obţi­nerea unor contracte pentru pro­duse software ale companiei", po­trivit Wall Street Journal, care menţionează că informaţiile privind oferirea de mită reprezintă la acest moment doar acuzaţii necon­firmate.

WSJ nu a oferit în articol date despre perioada în care se presu­pune că ar fi avut loc aceste fapte.

Publicaţia notează că ancheta se află într-un stadiu preliminar şi că Guvernul SUA nu a acuzat Microsoft sau pe vreunul dintre partenerii săi de încălcări ale legii. Purtătorii de cuvânt ai Departa­mentului pentru Justiţie şi SEC au refuzat să comenteze informaţiile WSJ.
 

O precizare a Ministerului Comunicaţiilor clarifică perioada aflată în anchetă

Investigaţia demarată de autorităţile federale din SUA privind mita care ar fi fost oferită de parteneri ai Microsoft din România unor oficiali guvernamentali pentru a obţine contracte cu statul are în vizor perioada 2008 - 2009, atunci când Ministerul Comunicaţiilor a fost condus de Károly Borbély (UDMR) şi Gabriel Sandu (PD-L), rezultă dintr-o clarificare transmisă de Ministerul Comunicaţiilor ca răspuns la întrebările transmise de publicaţia americană Wall Street Journal, care a scris despre acest subiect.

 

Miniştrii comunicaţiilor din anul 2000 până în prezent

 

Ministerul român al Comuni­caţiilor (MSI) a transmis în această dimineaţă către media atât o parte din conţinutul solicitării transmise de Wall Street Journal către insti­tuţie, cât şi răspunsul MSI la în­trebări. Din ambele mesaje rezultă că investigaţia declanşată de oficiali federali din SUA are în vedere contracte încheiate în perioada 2008-2009.

În anul 2008 ministru al comunicaţiilor a fost, până în luna decembrie, reprezentantul UDMR Károly Borbély, care îşi începuse mandatul în anul 2007. El a făcut parte dintr-un cabinet condus de Călin Popescu-Tăriceanu (PNL). Din decembrie 2008, după for­marea unui nou guvern în urma alegerilor parlamentare, ministru al comunicaţiilor a fost numit Gabriel Sandu (PD-L), care şi-a încheiat mandatul în septembrie 2010. În perioada ministeriatului lui Sandu premier a fost Emil Boc (PD-L).

Mita ar fi avut o valoare de câteva milioane de dolari, arată mesajul WSJ către Ministerul Co­municaţiilor, care a fost retransmis către media de instituţie.

"Vă scriu în numele publicaţiei Wall Street Journal, care m-a rugat să obţin reacţii din partea auto­rităţilor din România pentru o anchetă jurnalistică la care lucrează. Este vorba despre un presupus act de corupţie care ar putea implica Ministerul Comunicaţiilor. Potrivit informatiilor obţinute de jurnaliştii de la Wall Street Journal, compania Microsoft România ar fi folosit o firmă (…) ca intermediar pentru a plăti mita în numele său cu scopul de a obţine, în 2008, un contract de 26 de milioane de dolari cu Mi­nis­terul Comunicaţiilor şi Tehno­logiei Informaţiei (contractul ar fi fost o prelungire a unuia încheiat în 2004, în valoare de 54,5 milioane de dolari). Potrivit aceloraşi informaţii neconfirmate, firma ar fi cumpărat licenţe de la Microsoft cu o reducere de 62% şi apoi le-ar fi revândut ministerului, dar la un preţ în care nu se regăsea această reducere, iar o parte din diferenţa de bani ar fi ajuns la oficiali ai ministerului", conform solicitării transmise de WSJ către minister.

Din răspunsul transmis de MSI către WSJ rezultă că suspiciunile nu sunt confirmate de datele din arhiva ministerului.

"Am verificat intern datele transmise de dumneavoastră şi, din înregistrările noastre oficiale, reiese că Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei nu a încheiat în anul 2008 contractul la care v-aţi referit. Există un contract încheiat în 2009 cu un consorţiu de firme, însă este important să pre­cizăm că sumele pe care le-aţi men­ţionat în solicitarea dvs, nu coincid cu sumele aferente contractelor cu aceste firme. Totodată, este im­portant să subliniem că, în relaţiile ministerului cu furnizorii, nu cu­noaştem şi nu ne sunt furnizate informaţii despre eventualele discount-uri pe care aceştia le au în relaţia lor cu partenerii. În docu­mentele oficiale din perioada 2004-2009, am identificat într-un contract o sumă similară cu ce ne-aţi transmis dvs, însă este vorba de o altă firmă, nu de aceea la care vă refereaţi. Precizăm că suma res­pectivă nu a fost achitată de către minister (din cauza unor deficienţe constatate în actul adiţional înche­iat, cu efecte în derulare), factura fiind stornată cu acordul firmei cu care se încheiase contractul", con­form răspunsului transmis de MSI publicaţiei americane.
 

Ce contracte s-au semnat în 2008 şi 2009

Potrivit datelor ZF şi Mediafax, dar şi a datelor puse la dispoziţie de Ministerul Comunicaţiilor, în anii 2008 şi 2009 s-au semnat acte adi­ţionale şi contracte cu Microsoft şi partenerii săi în valoare de 104 mil. euro şi 58 mil. dolari.

În anul 2008, în perioada în care Guvernul României era condus de Călin Popescu-Tăriceanu, iar mi­nistru al comunicaţiilor era Károly Borbély (UDMR), s-au semnat mai multe acte adiţionale cu Microsoft, care într-un final au însumat obligaţii de plată de 31 mil. dolari şi 26 mil. dolari. Plata acestor sume nu a fost realizată în anul 2008, ci a fost lăsată următorului guvern format după alegerile din 2008.

În anul 2009 noul guvern, format de PSD şi PD-L după ale­gerile parlamentare din 2008, condus de Emil Boc (PD-L) şi în care vicepremier era Dan Nica (PSD), iar ministru al comu­nicaţiilor era Gabriel Sandu (PD-L) ia în discuţie contractele cu Mi­crosoft.

 

Cine a condus afacerile Microsoft România de la înfiinţare până în prezent

 

Guvernul nu plăteşte decât o singură factură, de 31 mil. dolari, în mai 2009 şi nu mai plăteşte o alta de 26 mil. dolari. Pe de altă parte, Guvernul organizează o licitaţie pentru achiziţia de produse soft­ware pentru sectorul public, care este câştigată în august de un consorţiu de mai multe companii. În august şi septembrie se semnează cu acest consorţiu două contracte, pe trei ani de zile, cu o valoare totală de peste 104 mil. euro.

Dacă informaţiile publicate de Wall Street Journal sunt adevărate, contractele aflate în anchetă sunt cele menţionate mai sus.
 

Un ministru neagă: Era imposibil să fie suspiciuni de corupţie. Ştiam că dosarul frige tare, nici nu cred că am semnat

Gabriel Sandu (PD-L), mi­nistru al comunicaţiilor în anul 2009, când statul român a plătit Microsoft şi partenerilor 31 mil. dolari şi a semnat alte contracte de 104 mil. euro, afirmă că este imposibil ca aceste contracte să fie suspectate de corupţie, în condiţiile în care acestea au fost semnate sub o strictă monitorizare a Guvernului, a FMI şi a serviciilor secrete, şi pune scandalul izbucnit în prezent pe seama refuzului său de a accepta plata unei facturi de 26 mil. dolari către compania Fujitsu.

"Eu am refuzat să plătesc acea sumă de 26 de milioane de dolari şi de aici a pornit un scandal enorm şi cu Fujitsu, şi cu Microsoft. Cele două companii ne-au reclamat ulterior peste tot, de la FMI până la Ambasada SUA şi Ambasada Austriei, la Preşedinţie, la Guvern. Am avut de înfruntat nişte presiuni extraordinare din partea Amba­sadei SUA, din partea Ambasadei Austriei, am fost acuzaţi că nu respectăm drepturile de proprietate intelectuală. Subiectul acestor plăţi a ajuns şi pe agenda discuţiilor cu FMI după reclamaţiile compa­niilor", a spus Sandu pentru ZF. "Scandalul de acum a plecat de la acea plată refuzată de mine, de 26 de milioane de dolari. Când eu am plecat de la minister încă nu se terminase evaluarea corectitudinii acelei facturi", a insistat Sandu.

În anul 2009 economia Ro­mâniei a intrat în recesiune, iar Gu­vernul a negociat cu FMI şi Comisia Europeană un împrumut record, de aproape 20 de miliarde de euro.

 
 

Reaţia Microsoft: Tratăm sesizările cu toată seriozitatea

John Frank, vicepreşedinte şi consilier general adjunct al Microsoft, a declarat că producătorul de software tratează cu seriozitate informaţiile publicate de Wall Street Journal.

"Tratăm cu toată seriozitatea sesizările aduse în atenţia noastră şi cooperăm pe deplin în orice anchetă guvernamentală. Ca şi în cazul altor companii mari cu operaţiuni în toată lumea, suntem din când în când sesizaţi cu astfel de suspiciuni privind posibile abateri ale angajaţilor sau partenerilor de afaceri şi le verificăm sub toate aspectele, indiferent de sursă. De asemenea, investim puternic în activităţi preventive de training, monitorizare şi de audit pentru a ne asigura că operaţiunile noastre comerciale din toată lumea îndeplinesc cele mai înalte standarde legale şi etice", a spus John Frank.

Compania nu a răspuns celorlalte întrebări ale ZF legate de acest subiect.

 
 

În ceea ce priveşte contractele de peste 100 mil. euro semnate ulterior de Guvern, Sandu afirmă că acestea sunt mai presus de orice suspiciune. "Era imposibil să ajungă la o suspiciune de act de corupţie. După toate reclamaţiile făcute de companii şi având în vedere implicarea Preşedinţiei, a Guvernului, a serviciilor în dis­cuţiile despre acest contract, era im­po­sibil. Oricum Ministerul Comu­nicaţiilor a fost doar o curea de trans­misie, pentru că toate comen­zile de licenţe au venit de la insti­tuţii. Fiecare instituţie a certificat numărul de licenţe, noi doar le-am centralizat", a spus Sandu. În plus, a adăugat ministrul, a fost organizată o licitaţie internaţională, publicată şi în Jurnalul de achiziţii publice al UE. "Ne aşteptam să vină 200 de dealeri Microsoft la licitaţie. Cine să facă o regie dementă că din 200 de dealeri va veni unul singur. Din cauza limitărilor impuse de UE Microsoft nu poate veni direct la licitaţie, ci doar prin reselleri, dar doar dacă sunt autorizaţi de Mi­crosoft. Noi nu putem primi la licitaţie un reseller decât dacă este acceptat de Microsoft ca dealer. Altfel nu există bază legală."

Întrebat dacă îi cunoaşte pe acţionarii companiei D-Con, care au fost lideri în con­­sorţiul care a câştigat contractul, Sandu a negat. "Să fie sănătoşi, cei care sunt acţionari. Nu ştiu cine sunt şi nici nu mă interesează, nici nu ştiu dacă am semnat eu contractul. Am simţit că frige tare şi am vrut să stau departe de el."

Câştigătorul contractului de 104 mil. euro a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL şi Microsoft România (în calitate de subcon­tractant).

Furnizorul de aplicaţii software şi servicii IT D-Con.Net (Elveţia) a achiziţionat integral, în decembrie 2009, societatea D.I.M. Soft SRL cu 3,075 milioane de euro. Ioan Ardelean, Andrei Iliescu şi Adrian Ujeniuc, foştii asociaţi ai D.I.M. Soft, au încasat fiecare suma de 1,025 milioane de euro în urma cedării părţilor sociale către D-Con.Net AG, conform datelor publicate în Monitorul Oficial.

Acţionarii companiei elveţiene D-Con.Net, cu care şi în decembrie 2012 s-a semnat un nou contract pentru licenţe Microsoft, nu sunt cunoscuţi.

Totuşi, anul trecut, în Monitorul Oficial au apărut documente în care reprezentantul societăţii elveţiene D-Con Net AG este ro­mânul Claudiu Ionuţ Florică. Claudiu Florică a lucrat în echipa de vânzări a Compaq România alături de Călin Tatomir până în momentul achiziţiei Compaq de către HP la începutul anilor 2000.

Ulterior Claudiu Florică a plecat la Fujitsu România. Călin Tatomir a fost CEO al Microsoft România în perioada 2008-2010.

Călin Tatomir şi Claudiu Florică nu au putut fi contactaţi pentru detalii până la închiderea ediţiei.

 
 

Statul a plătit în 9 ani către Microsoft şi partenerii săi 105 mil. dolari Şi 99 mil. euro. Alte 24 mil. euro vor fi plătite în 2013, şi alte 22,1 mil. euro în 2014 şi 2015

2003

- Primele discuţii între Microsoft şi Guvernul României, condus de Adrian Năstase, pentru semnarea unui contract de licenţiere

2004

- Secretariatul General al Guvernului semnează cu Microsoft - care era reprezentată de compania Fujitsu Siemens GmbH Austria, un contract pe o perioadă de 5 ani. Valoarea iniţială a contractului a fost de 54.567.465 USD pentru 50.155 licenţe cu utilizare până în 2009. Plata către Fujitsu Siemens GmbH Austria a fost făcută de către SGG în 9 tranşe începând cu anul 2005 până la data de 15 aprilie 2009.

- Pe 2 noiembrie 2004, contractul a fost extins, prin actul adiţional nr. 1 pentru licenţele educaţionale, competenţele de semnare revenind tot SGG. Valoarea totală a acestui act adiţional a fost de 19.370.500 USD pentru un număr de 106.800 licenţe, cu utilizare până în 2009. Plata către Fujitsu Siemens GmbH Austria a fost făcută de către SGG în 9 tranşe, în perioada 2005 - 2009.

2008

- Prin HG 199/2008, Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu transmite Ministerului Comunicaţiilor condus de Karoly Borbely competenţele aferente contractului cu Microsoft.

- Prin HG 634/2008 se aprobă Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei dreptul de a semna, împreună cu Fujitsu - Siemens GmbH Austria, Actul Adiţional nr. 2. Valoarea totală a Actului Adiţional nr. 2 a fost de 31.144.865,64 USD pentru un număr de 39.385 de licenţe, cu drept de utilizare din 2006 până în anul 2009. Plata s-a făcut într-o singură tranşă în luna mai a anului 2009.

- Prin HG 1193/2008 se prevede plata TVA către Fujitsu Siemens Computers GesmbH Viena, sucursala Bucureşti.

- Prin HG 1451/2008 i se atribuie Ministerului Comunicaţiilor dreptul de a semna Actul Adiţional nr. 4, cu o valoare de 26.725.491,36 USD pentru un număr de 63.799 licenţe, valabile din 2007 până în 2009. Suma nu era plătită în anul 2009, când România avea un nou guvern, în care ministru era Gabriel Sandu. Ministrul Sandu afirmă că refuzul de plată a acestei sume este la originea scandalului din prezent. Potrivit datelor comunicate în prezent de Ministerul Comunicaţiilor, "suma nu a fost achitată din cauza unor deficienţe constatate în actul adiţional încheiat, cu efecte în derulare. Factura a fost stornată cu acceptul firmei".

2009

- Prin HG 460/2009 Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale primeşte competenţa de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare.

- În urma desfăşurării procedurii de licitaţie deschisă, la data de 12.08.2009 a fost încheiat acordul-cadru cu câştigătorul, respectiv asociaţia contractantă formată din D-CON.NET AG, în calitate de lider, D-CON.NET GMBH - membru asociere, COMSOFT DIRECT AG - membru asociere, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ AG - membru asociere, DIM SOFT SRL - membru asociere.

- În baza acestui acord-cadru s-au încheiat mai multe contracte. Unul dintre ele: contractul nr. 35 (09.09.2009), valabil până la data de 30 septembrie 2012, cu o valoare de 90.182.344,76 euro. Plăţile s-au efectuat în 3 tranşe anuale egale, astfel: în anul 2010 - 30.060.781,58 euro, în 2011 - 30.060.781,59 euro şi în anul 2012 -30.060.781,59 euro.

- Un alt contract este cel cu nr. 108/17.08.2011, valabil până la data de 31 decembrie 2012, contract ce are ca obiect închirierea de produse software Microsoft pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu o valoare de 13.904.599 euro. Plăţile s-au efectuat în 2 tranşe anuale, astfel: în anul 2011 - 3.746.748 euro, în anul 2012 - 5.078.925,50 euro. Ultima tranşă de plată - în anul 2013 - 5.078.925,50 euro.

2012

- În urma negocierilor purtate cu Microsoft România şi resellerul D-CON.NET AG, în luna decembrie 2012 s-a încheiat actul adiţional la contractul subsecvent nr. 108/17.08.2011, prin care s-a prelungit termenul de utilizare al licenţelor educaţionale (pentru perioada 1.01.2013-31.12.2013.

- S-a încheiat contractul de furnizare produse cu nr. 54/2012, subsecvent acordului cadru de furnizare produse nr. 32/2009, pentru perioda octombrie-noiembrie-decembrie 2012. Valoarea contractului a fost de 7.979.347,86 euro, iar plata se va efectua în anul 2013.

- În decembrie 2012 a fost încheiat actul adiţional la acordul-cadru menţionat mai sus, prin care s-a stabilit cumpărarea definitivă (buy-out) pentru produsele software. În baza acestui act adiţional s-a stabilit ca în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului de stat pe anul 2013 să se încheie contractul subsecvent având ca obiect cumpărarea definitivă (buy-out) pentru produsele software care fac obiectul contractului. Acest contract, cu o valoare totală de 33.254.192,58 euro, nu a fost încă finalizat. Plăţile se vor efectua în perioada 2013-2015 în tranşe egale anuale de 11.084.730,86 euro.

 
 
 
 
 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO