Băncile europene şi-au redus dejasubstanţial riscul legat de criza din Grecia, însă au în continuareexpunere substanţială pe celelalte ţări de la "periferia zoneieuro", iar investitorii consideră că rezervele de capital dinsistem sunt insuficiente pentru a rezista consecinţelor unuidefault.
Instituţiile de credit din Europa şi-au redus anul trecutexpunerea pe Grecia cu 30%, la 136,3 miliarde de dolari, prinrefuzul de a înnoi împrumuturile, devalorizarea creanţelor deţinuteşi transferarea activelor neperformante din bilanţul propriu. Însăbăncile au încă o expunere totală de aproape 2.000 de miliarde dedolari pe Portugalia, Irlanda, Spania şi Italia, potrivit datelorBăncii pentru Reglemente Internaţionale, preluate de Bloomberg.
Astfel, băncile europene sunt încăfoarte vulnerabile la criza din Grecia şi ar avea probleme majoreodată cu răspândirea problemelor către alte ţări.
"Situaţia din Grecia are cusiguranţă potenţialul de a provoca o catastrofă în sistemul bancareuropean. Un default al Greciei şi ramificaţiile acestuia ar fiprea înfiorător pentru Europa şi pentru sistemul bancar european casă poată fi contemplat acum", a declarat Neil Phillips, fundmanager la BlueBay Asset Management Londra, care controlează activede 45 miliarde de dolari.
Cancelarul german Angela Merkels-a retras săptămâna trecută dintr-o confruntare cu Banca CentralăEuropeană care ameninţa să arunce Grecia în primul default de statdin zona euro. Merkel a nuanţat solicitările ca deţinătorii privaţide obligaţiuni de stat elene să pună umărul la următorul bailout alGreciei, perspectivă contestată vehement de BCE. Liderii europenisunt pregătiţi să încurajeze investitorii la o rostogolirevoluntară a datoriilor Greciei, fără a impune un bond swap sau alteforme mai dure de restructurare. Merkel a declarat vineri la Berlincă va încerca, împreună cu BCE, să convingă creditorii Greciei săparticipe în mod voluntar la bailout-ul ţării.
Totuşi, modul în care Europa vareuşi să urmeze această cale evitând în acelaşi timp declarareadefault-ului pe Grecia de către agenţiile de rating rămâne un semnde întrebare, la fel ca abilitatea premierului elen GeorgePapandreou de a convinge parlamentul să aprobe măsurile deausteritate şi privatizările necesare pentru a obţine un nou pachetde finanţare externă.
Miniştrii Finanţelor din zona euroau amânat luni decizia finală privind următoarea tranşă, de 12miliarde euro, din acordul încheiat anul trecut cu Grecia, banifără de care guvernul elen susţine că va intra în default lamijlocul lunii iulie. Oficialii europeni au arătat că guvernumremaniat săptămâna trecută de Papandreou trebuie mai întâi săobţină votul de încredere al parlamentului, apoi să treacălegislaţia necesară pentru noile măsuri de austeritate şiprivatizări, pentru a primi tranşa în timp util.
Intrare Greciei în default pedatoria de stat ar putea conduce la insolvenţa băncilor elene şi lao criză de lichiditate determinată de retragerea masivă adepozitelor, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută deStandard & Poor's.
Analiştii consideră că unda de şocprovocată de un default al Greciei ar începe cu majorarea puternicăa costurilor de refinanţare pentru Irlanda, Portugalia, Spania şi,posibil, Italia şi Belgia, fapt care ar împiedica încercărileacestor guverne de a-şi reduce deficitele bugetare şi de a încetiniritmul în care acumulează datorii. Astfel, aceste ţări ar putea fiîmpinse la rândul lor către restructurarea datoriilor. Înconsecinţă, băncile s-ar confrunta cu retrageri masive aledepozitelor, iar capitalul grupurilor financiare ar fi erodat dedeprecieri uriaşe ale activelor. Investitorii ar ieşi de pe pieţelede capital şi ar renunţa la moneda euro în căutarea unor active maisigure. În cel mai rău caz, panica declanşată de un default alGreciei ar îngheţa pieţele de credit, aşa cum s-a întâmplat dupăfalimentul Lehman Brothers în septembrie 2008.
"Dacă, la un an de discuţii fărăconcluzii, vom stabili că trebuie un haircut (restructurareadatoriilor - n.r.), în dimineaţa următoare pieţele vor masacraIrlanda, Portugalia şi poate alte ţări", a declarat săptămânatrecută directorul general al UniCredit, Federico Ghizzoni, într-oconferinţă susţinută la Viena.
Băncile europene sunt dejaafectate, îndeosebi în Franţa, unde Moody's a anunţat deja că arputea reduce ratingurile celor mai mari băni, respectiv BNPParibas, Societe Generale şi Credit Agricole, din cauza expuneriipe Grecia. Fitch avertiza luna trecută că şi băncile germane artrebui să fie îngrijorate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
