Comisarul european pentru afaceri economice Olli Rehn a caracterizat decizia S&P de a retrograda ratingurile a nouă ţări din zona euro, printre care Franţa şi Austria - anterior acestea deţineau ratinguri maxime - ca fiind "nepotrivită". Oficialul consideră că agenţia nu a luat în considerare toate măsurile luate de politicienii Europei pentru a combate criza, precum înăsprirea disciplinei bugetare, scrie BBC News.
Premierul francez Francois Fillon a declarat că decizia S&P " vine într-un moment nepotrivit". Un consilier al preşedintelui Franţei a afirmat că decizia este "mai gravă decât un pompier piroman, este foarte perversă".
Tentaţia de a împuşca mesagerul este tot mai mare pe măsură ce criza se acutizeză. Unii lideri politici europeni ar putea justifica austeritatea, creşterea de taxe şi reducerea cheltuielilor, prin presiunile făcute de agenţiile de evaluare financiară şi de pieţe de a reduce deficitele bugetare. S&P nu a făcut însă decât să avertizeze asupra pericolului austerităţii, notează BBC.
Cultul austerităţii este practicat greşit
Majoritatea statelor europene au îmbrăţişat austeritatea prescrisă de cancelarul german Angela Merkel pentru rezolvarea problemei deficitelor şi datoriilor mari. În zelul lor de a urma tratamentul prescris, liderii europeni au atins foarte rar subiectul modului în care se poate profita de criză, aşa cum a făcut Germania în trecut, pentru a reconstrui economiile, printre altele prin investiţii în noi tehnologii şi creşterea gradului de flexibilitate al pieţei muncii.
"Resursele Europei umane şi naturale, nu sunt cu mult mai diferite faţă de cele avute anterior crizei, astfel că potenţialul Europei nu este atât de diferit. Este clar însă că politicile îndreptate în direcţii greşite şi eşecurile de pe pieţe fac ca Europa să nu-şi utilizeze bine resursele neinvestind în oameni sau capital sau îmbunătăţind tehnologia într-un mod care ar ajuta economiile să devină mai competitive", a afirmat Joseph Stiglitz, laureat al Premiului nobel pentru economie, citat de The New York Times. Cultul austerităţii a fost întotdeauna controversat, iar acum îndoielile privind eficienţa lui cresc. Unii analişti consideră că austeritatea a împins Grecia, stat aflat de mai multe ori în pragul falimentului, într-o spirală a declinului, care ucide economia elenă.
În prezent, temerile se extind la Italia, Portugalia şi Spania. Austeritatea presează cererea într-un moment în care o mare parte a ţărilor din zona euro se îndreaptă spre o nouă recesiune. Şomajul este în creştere, ceea ce duce la creşterea cheltuielilor cu ajutoarele de şomaj şi reducerea veniturilor din taxe. Acestea forţează statele să se împrumute tot mai mult.
"Toate statele se concentrează atât de mult pe rezolvarea problemelor bugetare prin reducerea deficitelor excesive. Dar criza zonei euro are drept cauză decalajul de competitivitate care nu a încetat să crească între anumite state de la introducerea monedei unice", apreciază Moritz Kramer, director executiv la S&P.
Un alt motiv de îngrijorare pentru Europa este că măsurile de austeritate înspăimântă investitorii, care altfel ar fi alimentat economiile cu capital şi ar fi ajutat la crearea de locuri de muncă. Mulţi dintre investitori realizează că va fi foarte dificil pentru cele mai îndatorate state ale Europei să-şi revină dacă avansul economic este încetinit abrupt din cauza reducerilor de cheltuieli şi a majorărilor de taxe.
Reţeta succesului: fă ce face şi nu ce zice Germania
Concentrarea pe înăsprirea disciplinei fiscale nu este suficientă pentru rezolvarea problemelor Europei, notează The New York Times. Un exemplu este Germania, cea mai mare economie europeană, care în urmă cu câţiva ani avea un deficit bugetar mai mare ca al Spaniei, însă competitivitatea economiei era net superioară. Unul dintre motivele succesului german este că Berlinul şi-a reformat în ultima decadă piaţa muncii şi sistemele costisitoare de siguranţă socială.
Un alt motiv care face din Germania o forţă economică superioară altor state din zona euro este productivitatea crescută. Grecii au muncit în medie 42 de ore pe săptămână anul trecut, iar portughezii 38 de ore, potrivit datelor Eurostat. În Germania, programul mediu săptămânal de lucru a fost de 35 de ore. La productivitate însă, Germania surclasează clar cele două state. Astfel, indicele productivităţii, calculat pentru Germania pentru 2010, se plasează la 105 puncte. Pentru Grecia şi Portugalia, indicele se situează la 94,8 şi 76,4.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
