Guvernul francez deţine printre altele 84% din EDF şi 37% din GDF Suez, ambele grupuri de energie, câte 27% din producătorii de armament Safran şi Thales, 15% din constructorul auto Renault, 13% din operatorul de telecom Orange şi 12% din European Aeronautic Defence and Space, proprietarul Airbus, potrivit agenţiei franceze a participaţiilor statului. De asemenea, statul francez controlează Poşta, France Televisions şi Radio France, compania naţională de căi ferate SNCF, regia autonomă de transporturi din Paris, grupul industrial specializat pe energie nucleară şi regenerabilă Areva şi aeroportul din Paris.
În ceea ce priveşte Alstom, o participaţie de 20% achiziţionată de la conglomeratul Bouygues, care are nevoie de bani pentru a finanţa restructurarea diviziei de telecom, este mulţumitoare pentru Franţa.
„Alstom poate fi controlat şi sprijinit de stat“, a declarat Arnaud Montebourg, ministrul francez al economiei. El a reamintit recent că Franţa nu intenţionează să-şi slăbească controlul asupra activelor unora dintre companiile cu cea mai mare importanţă strategică, scrie The Wall Street Journal. Între statele OECD şi partenere Franţa este liderul în ceea ce priveşte participaţiile mici, minoritare, deţinute la companii. Pe următoarele locuri se plasează Japonia, Belgia, Germania, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Polonia şi SUA. În funcţie de participaţiile totale deţinute la companii, Franţa ocupă locul şase, după Japonia, Norvegia, Italia, Coreea de Sud şi Columbia.
Cea mai mare parte a acestor participaţii au ca scop protejarea „sectoarelor strategice“ de interes naţional, însă ele ocrotesc un număr semnificativ de locuri de muncă. Companiile la care Franţa are participaţii minoritare au aproape un milion de angajaţi, iar cele pe care statul le controlează direct asigură 1,6 milioane joburi, potrivit datelor OECD. Alstom are 93.000 de angajaţi şi produce echipamente esenţiale pentru centralele nucleare ale ţării şi emblematicele trenuri de mare viteză TGV.
Intervenţia statului în afacerea Alstom nu este ceva neobişnuit. Când grupul minier australiano-britanic Rio Tinto a încercat să închidă o topitorie din Alpii francezi, Montebourg a convins producătorul german de aluminiu Trimet să se alieze cu compania de stat EDF şi să cumpere împreună unitatea şi să continue producţia, protejând astfel mii de locuri de muncă din regiune. De altfel legislaţia franceză permite intervenţia statului pentru a bloca achiziţia unor companii considerate a fi de importanţă naţională.
„Companiile multinaţionale nu mai servesc economiei, ci propriilor interese“, a scris Montebourg în cartea „Votaţi pentru deglobalizare“.
Montebourg s-a implicat şi în afaceri mai mărunte. În martie ministrul s-a dus la o întâlnire de criză cu directorii unui mic producător de ţesături, Les Atelières, şi a ajutat astfel la salvarea a 31 de locuri de muncă.
Vineri, boardul Alstom a acceptat o ofertă de preluare a unor active de către General Electric revizuită astfel încât să fie pe placul statului francez. Aceasta prevede că Alstom va vinde către GE divizia de turbine pe gaze, iar cele două părţi vor înfiinţa companii mixte, deţinute în cote egale, pentru tubine pe aburi, energie regenerabilă şi transmisie electrică. Alstom va primi de la GE operaţiunile de sisteme de semnalizare pentru cale ferată la un preţ de 602 milioane de euro (825 milioane de dolari). Oferta GE evaluează divizia Alstom de echipamente energetice la 17 milioane de dolari.
